Noua Rusie, stabilă şi puternică, poate contribui la stabilitatea întregii lumi

Astfel, ziarul AACHENER ZEITUNG sprijină cererea opoziţiei de la Berlin de înfiinţare a unei Comisii parlamentare de anchetă în scopul elucidării acestui posibil caz spectaculos. „Partidul de Stânga şi ecologiştii”, se arată în ziarul menţionat, „au decis deja recurgerea la cea mai asuţită armă parlamentară - crearea unei comisii de anchetă. Liber-democraţii mai ezită, dar vor asigura săptămâna viitoare voturile încă lipsă. Tentaţia de a încheia conturile cu vechea guvernare socialist-ecologistă, de a-i demasca pe fostul cancelar pacifist Gerhard Schröder şi pe ministrul său de externe Joschka Fischer, este mult prea mare. Totodată, pentru opoziţie este deosebit de tentantă perspectiva de a prejudicia imaginea sau chiar de a provoca demisia actualului şef al diplomaţiei germane, Frank Walter Steinmeier, care în timpul invadării irakului ocupa funcţia de şef al Cancelariei Federale şi coordonator al serviciilor secrete.”

Cotidianul NÜRNBERGER ZEITUNG continuă în aceeaşi tonalitate, subliniind: „Potrivit New York Times, ofiţerul german de legătură din Cartierul General al trupelor americane de invazie a acţionat fără scrupule. N-ar fi de adus aici nici o obiecţie în principiu, dacă ţinem cont de uzanţele din interiorul NATO. Totuşi, activitatea ofiţerului german nu a fost compatibilă sub nici o formă cu propaganda antirăzboinică a fostului cancelar Schröder.”

Şi ziarul STRAUBINGER TAGBLATT condamnă atitudinea fostului guvern socialist- ecologist, în timpul atacării Irakului. Pe prima pagină se arată: ”Strategia fostului executiv de câştigare a electoratului prin declaraţii pacifiste şi atacuri la adresa preşedintelui american George W Bush, însoţită însă de sprijin masiv secret pentru campania din Irak nu poate fi tolerată. Dat fiind că majoritatea faptelor au devenit cunoscute, pare suficient ca, pe lângă activitatea unei comisii parlamentare de control, să fie organizată şi o dezbatere în plenul Parlamentului federal, în care să li se spună lucrurilor pe nume.”

NORDSEE ZEITUNG din Bremerhaven le cere lui Gerhard Schröder şi Joschka Fischer să ia poziţie public faţă de aceste acuzaţii, subliniind că tăcerea lor este echivalentă cu asumarea vinovăţei.

Schimbare de temă: FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG (FAZ) informează, citând o comisie de anchetă a Parlamentului de la Roma, că în timpul atentatului împotriva Papei Ioan Paul al II-lea, din anul 1981, în imediata apropiere a atentatorului turc Ali Agka s-a aflat spionul bulgar Serghei Antonov, acoperit ca director al biroului Balkanair din capitala Italiei. Comisia de anchetă a precizat că amănuntul a ieşit la iveală după analizarea criminalistică a unor fotografii realizate în epocă. Preşedintele Comisiei, senatorul Paolo Guzzanti, membru al formaţiunii Forza Italia, a tras de aici concluzia că această confirmare a implicării serviciilor secrete bulgare dovedeşte că atentatul împotriva fostului suveran pontif a fost comandat de biroul politic sovietic şi, personal, de Leonid Brejnev. „Comisia a ajuns fără nici un dubiu la concluzia că liderii sovietici au luat iniţiativa de a-l elimina pe Ioan Paul al II-lea”, se arată în proiectul unui raport citat de FAZ - raport ce urmează a fi aprobat prin vot de membri comisiei de anchetă.

În sfârşit, ziarul austriac KURIER apreciază că diplomaţia Kremlinului s-a retrezit la viaţă, după vizitele responsabililor iranieni şi palestinieni la Moscova. Ziarul vienez de mare tiraj reliefează: „Rusia, care devenise sub conducerea bolnavului Boris Elţân un azil pentru săraci, o ţară lipsită de orice încredere în forţele proprii, a revenit în rândul marilor actori pe scena politicii mondiale, încetând să vegeteze la umbra statutului de fost duşman, devenit între timp inofensiv. În acest proces, preşedintele Vladimir Putin oscilează cu multă pricepere între bună-purtare (de exemplu în problemele încă nesoluţionate din Balcani), serviciu contra serviciu (de pildă disponibilitatea sa de a accepta un Kosovo independent în schimbul unei părţi din Georgia) şi chiar dorinţă de a oferi ajutor – cum ar fi oferta de îmbogăţire pe teritoriul Rusiei a uraniului necesar capacităţilor nucleare civile iraniene. O Rusie stabilă, previzibilă în acţiunile sale şi conştientă de propria putere şi influenţă poate fi considerată un progres pe drumul edificării unei lumi mai stabile”, conchide ziarul austriac.