Noutăţi în conflictul din Orientul Apropiat

Secretarul general al Naţiunilor Unite Kofi Annan a criticat dur atacurile israeliene asupra Libanului:

„Mai multe dintre acţiunile israelienie au ucis civili libanezi şi au distrus infrastructura ţării. Chiar dacă Israelul are dreptul de a se apăra, violenţa excesivă este condamnabilă”.

În declaraţia sa oficială de joi cu privire la conflictul din Orientul Apropiat, Annan şi-a exprimat convingerea că operaţiunea militară israeliană va destabiliza guvernul din Beirut şi va afecta profund populaţia civilă în loc să lovească forţele radical-islamice Hezbollah. Secretarul general al ONU a cerut încetarea imediată a conflictului militar.

Reprezentantul Israelului în cadrul Naţiunilor Unite Dan Gillerman s-a pronunţat împotriva acestor solicitări:

„Vom continua acţiunile din Liban, pentru a fi siguri că tumoarea din inima Libanului este eliminată. Când e operat un pacient care suferă de cancer, medicul nu se opreşte în mijlocul intervenţiei chirurgicale spunând „Trăieşte mai departe cu boala până te ucide.”

Gillerman a criticat dur poziţia lui Annan, subliniind că din discursul secretarului general ONU lipsesc cele trei elemente cheie ale conflictului din Orientul Apropiat, şi anume terorismul, Iranul şi Siria.

Omologul său american John Bolton a evidenţiat faptul că încetarea imediată a conflictului armat pe care o cere Annan nu pare o soluţie realistă:

„Cum să realizezi un armistiţiu între un guvern ales pe cale democratică şi o bandă de terorişti? Nimeni nu mi-a explicat încă acest lucru”, a declarat Bolton.

Conform poziţiei adoptate de John Bolton, acest conflict are scopul de a duce la o schimbare fundamentală în Orientul Apropiat prin eliminarea definitivă a grupării teroriste Hezbollah.

Între timp, populaţia civilă din Liban se află în faţa unei catastrofe umanitare, după cum subliniază comisarul european pentru dezvoltare şi ajutor umanitar Louis Michel. Aproximativ 500.000 de libanezi s-au refugiat în ultimele zile din partea de sud a ţării.

Comisia Europeană va sprijini civilii libanezi, a declarat preşedintele Comisiei Europene, Jose-Manuel Barroso:

„Am primit un apel telefonic disperat din partea premierului libanez. Suntem pregătiţi să ajutăm populaţia civilă din Liban. În prima fază a programului nostru de ajutorare o vom sprijini cu 10 milioane de euro.”

Aceste sume vor ajunge în Liban prin intermediul unor organizaţii de ajutorare a refugiaţilor şi a Crucii Roşiii. O parte din fonduri vor fi alocate şi unor organizaţii non-guvernamentale din Liban.

Condiţia ca aceste ajutoare să ajungă într-adevăr la victimele conflictului militar este însă crearea unui coridor umanitar, a amintit comisarul european Louis Michel, cerând insistent israelienilor să accepte această măsură. Joi seară, guvernul israelian a aprobat deschiderea unui coridor umanitar, decizie motivată de premierul Ehud Olmert prin declaraţia: „Nu suntem într-un conflict cu Libanul, ci doar cu o parte din populaţia sa şiită”. Alimente, medicamente şi alte ajutoare pentru victimele conflictului militar vor fi aduse în portul libanez Sidon la bordul unui vapor francez, a precizat joi ministrul israelian al apărării Amir Perez.

Între timp, schimburile de focuri dintre armata israeliană şi miliţiile Hezbollah continuă. Premierul libanez Fuad Siniora s-a adresat diplomaţilor străini prezenţi în ţară, cerându-le ajutorul în vederea dezarmării miliţiilor Hezbollah şi încetarea atacurilor israeliene.

Şi în politica germană se fac auzite tot mai multe voci critice la adresa intervenţiei militare israeliene în Liban. Joi a avut loc o şedinţă extraordinară în Bundestag, convocată în regim de urgenţă de fracţiunile de stânga. Numeroşi membri ai opoziţiei au criticat dur demersurile Israelului, printre care deputatul Jürgen Trittin din partidul ecologist, care a pledat pentru încetarea imediată a intervenţiei militare israeliene, exprimându-şi în acelaşi timp părerea că guvernul german nu sprijină suficient populaţia libaneză.

Creştin-democratul Eckart von Klaeden rezumă poziţia partidului său şi a cancelarei Angela Merkel, afirmând că Israelul este atacat pe două fronturi de organizaţii teroriste, motiv pentru care un armistiţiu ar fi acceptabil doar în cazul în care miliţiile Hezbollah ar elibera soldaţii israelieni răpiţi şi ar înceta violenţele de orice fel.