NSA - un „Big Brother” ?

Acţiunea de interceptare a convorbirilor telefonice a început după atentatele de la 11 septembrie 2001 , cu aprobarea preşedintelui american Bush dar fără consimţămîntul organelor juridice, din care motiv Şeful Casei Albe s-a simţit nevoit în repetate rînduri să insiste asupra aşa zisei legalităţi a măsurilor luate în cadrul luptei împotriva terorismului. Noul scandal se alătură celui provocat deja de presupusele zboruri secrete CIA în Europa, tocmai într-o perioadă în care şi aşa cota de popularitate a preşedintelui Bush a scăzut dramatic .

Pînă nu demult, administraţia Bush a confirmat existenţa programului de supraveghere aplicat de Agenţia Naţională de Securitate fără să menţioneze numărul concret al cetăţenilor americani afectaţi de această măsură. Potrivit cotidianului „USA Today”, cel mai citit ziar american , NSA a controlat din 2001 încoace datele a peste 10 milioane de abonaţi, puse la dispoziţie de societăţile de telefonie At &T , Verizon şi Bell South. O singură societate – Qwest - a refuzat să pună la dispoziţia autorităţilor serviciilor secrete datele personale ale abonaţilor ei. Operaţiunea de interceptare a convorbirilor telefonice dar şi a e-mail-urilor a fost destinată depistării unor eventuale mesaje suspecte. La ora actuală, nu se ştie exact cîte convorbiri telefonice sau mesaje electronice au fost realmente prelucrate de serviciul american de spionaj.

Conform relatării unui informator anonim din chiar cadrul Agenţiei Naţionale de Securitate , relatare publicată în „USA Today” , scopul acţiunii ar fi întocmirea unei baze de date utilizabilă în programul de apărare împotriva terorismului. Indiferent de acest nobil scop, senatorul democrat de Vermont Patrick Leahy nu a ezitat să-şi exprime consternarea: „Este o ruşine că urmăm îndeaproape şi că suntem într-atît de dispuşi să aprobăm intenţiile ascunse ale acestui guvern.Congresul controlat de republicani evită să se confrunte cu chestiunile critice fiind nevoit să afle din ziare ce se întîmplă în America. Ar fi mai bine să ne cărăm”.

Preşedintele Bush a încercat să spulbere impresia că cetăţenii americani ar fi spionaţi de propriile lor autorităţi. Fără a dezminţi sau confirma relatarea, el a opinat că toate activităţile s-au desfăşurat într-un cadru strict legal.

„Sfera privată a cetăţenilor noştri este drastic protejată de guvern. Noi nu spionăm şi nu ne vîrîm nasul în viaţa particulară a cetăţenilor noştri - ”a declarat Seful Casei Albe, adăugînd că acţiunile vizează în exclusivitate organizaţia teroristă Al Qaida. Pe de altă parte, a mai precizat preşedintele american, atît deputaţii democraţi cît şi cei republicani au fost informaţi despre acţiunile de interceptare.

Şeful Comisiei Juridice a Senatului American , Arlen Spector , a mai comunicat că îi va invita pe directorii respectivelor societăţi de telefonie în faţa Senatului pentru lămuriri. Guvernul Bush a reiterat ideea că programul de interceptare în cadrul luptei împotriva terorismului pe care-l efectuează Agenţia Naţională de Securitate nu vizează decît convorbirile externe ale unor cetăţeni americani cu persoane suspecte.

Recentele dezvăluiri sunt cu atît mai explozive cu cît generalul de aviaţie Michael Hayden a fost desemnat recent pentru funcţia de şef al CIA. Intre 1999 şi 2005 acelaşi înalt ofiţer a deţinut funcţia de director al Agenţiei Naţionale de Securitate.

Administraţia Bush trebuie să ţină în continuare piept şi ofensivei europene de elucidare şi clarificare a aşa ziselor zboruri secrete CIA deasupra teritoriilor unor state membre sau nu ale Uniunii Europene. Într-o conferinţă telefonică de presă John Bellinger, consilierul juridic al Condoleezei Rice, şefa diplomaţiei americane, a declarat că aşa zisele zboruri secrete CIA cu aparate avînd la bord deţinuţi, s-ar reduce la doar două sau trei cazuri. Relatările potrivit cărora numărul acestora s-ar ridica la pînă o mie sunt exagerări primejdioase a declarat Bellinger după ce anterior conferise cu o delegaţie a Parlamentului European despre acelaşi subiect exploziv şi controversat. In cursul acestui schimb de păreri, demnitarul american a declarat că nu poate comenta relatările referitoare la presupusele închisori secrete din unele ţări est europene. Raportorul delegaţiei europene, Giovanni Fava a menţionat la rîndul lui că jurnalişti americani au mărturisit că au fost supuşi unor presiuni de către guvernul de la Washington pentru a nu dezvălui informaţii despre participarea unor anumite state la operaţiunile CIA. Organizaţia pentru drepturile omului Human Right Watch a inclus în lista ţărilor” suspectate „ de a fi găzduit pe teritoriul lor închisori secrete CIA, şi Polonia şi România.