Nu se va schimba decât prenumele dictatorului?

Cotidianele germane comentează pe larg cearta deschisă dintre Republica Federală şi Principatul de Liechtenstein, provocată de masivele cazuri de evaziune fiscală din Germania. Vizita premierului principatului, Otmar Hasler, la Berlin a fost umbrită de acest conflict, după ce guvernul german a confirmat că serviciile secrete au plătit unui informator 4 sau 5 milioane de euro în schimbul unei dischete cu numele germanilor care depuseseră bani neimpozitaţi într-o bancă din paradisul fiscal Liechtenstein. "Familia princiară din Liechtenstein, căreia îi aparţin mai multe instituţii bancare, vede nedreptatea doar dincolo de graniţele principatului, unde au fost cumpărate date confidenţiale", scrie Süddeutsche Zeitung din München. "Prinţul Alois von Liechtenstein a declarat răspicat că interesele fiscale nu au prioritate în faţa legii la Vaduz. Într-un fel are dreptate: căci în principatul idilic, interesele fiscale sunt în mare măsură identice cu legislaţia", conchide ziarul din München.
"Banca regală nu întreprinde eforturi prea mari pentru a elucida scandalul", scrie Frankfurter Allgemeine Zeitung. "Acest lucru este normal, pentru că secretul bancar nu reprezintă doar o tradiţie ciudată a unui stat mic şi încăpăţânat, ci chiar caracteristica individuală fără de care acesta nu ar putea supravieţui".

Allgemeine Zeitung

din Mainz opinează că Alois de Liechtenstein a mers mult prea departe când a afirmat că Germania ar fi lansat un atac asupra suveranităţii micului principat, catalogând tiradele prinţului moştenitor şi victimizarea statului pe care îl conduce drept "culme a neruşinării".

Problema recunoaşterii independenţei noului stat kosovar se regăseşte şi astăzi în paginile cotidianelor occidentale. "Uniunea Europeană a acceptat un act de balans extrem de dificil, pentru că nu toate statele membre vor recunoaşte independenţa statului Kosovo", scrie Frankfurter Allgemeine Zeitung. Declaraţia comună a miniştrilor de externe a fost elogiată drept simbol al unităţii spaţiului comunitar, "însă documentele legate de Kosovo vor necesita extrem de multe note de subsol", relevă editorialiştii din Frankfurt. Cotidianul subliniază însă că şi statele care nu recunosc independenţa fostei provincii Kosovo, printre care se numără România, Spania şi Cipru, sunt totuşi de acord cu politica de stabilizare a Uniunii, care va trimite 1.800 de specialişti şi sume ridicate de bani în Kosovo. "Şi aceste state sceptice au interesul ca noul stat kosovar să rămână stabil", conchide Frankfurter Allgemeine Zeitung.

Acelaşi cotidian scrie la o zi după ce dictatorul cubanez şi-a anunţat retragerea: "Cuba lui Castro a fost un stat al represiunii totalitare". Editorialiştii au însă dubii în ceea ce priveşte o posibilă liberalizare a regimului de la Havana. Şi ziariştii de la Süddeutsche Zeitung împărtăşesc această părere. "Se pare că Havana nu intenţionează să corecteze decât prenumele dictatorului: după Fidel urmează Raul", opinează cotidianul din München.

Mult mai optimişti se arată editorialiştii britanici de la The Guardian, care speră "că modelul Cubei va semăna cu cel din Europa de Est după căderea zidului berlinez". Pentru o astfel de evoluţie favorabilă este însă nevoie de ajutor din afară, subliniază editorialiştii din Londra: "A venit timpul unei noi generozităţi - în special din partea americanilor".

El Pais

din Madrid crede că Raul Castro se va vedea nevoit să reformeze regimul de la Havana - întrebarea rămâne însă, dacă ritmul reformelor va fi suficient de rapid. "Orice formulă care nu va duce cât mai repede la instaurarea unui sistem democratic, nu poate fi viabilă", scriu editorialiştii spanioli. "Iar orice încercare de a salva resturile dictaturii se va dovedi inutilă."