"Nu trebuie să intrăm în panică din cauza bacteriei E.coli "

În pofida răspândirii ei foarte rapide, cazurile de infectare cu bacteria enterohemoragică nu pot fi comparate cu epidemii precum holera sau gripa, afirmă doctorul Wolfgang U. Eckart, istoric al medicinei, într-un interviu acordat Deutsche Welle.

Nici măcar actuala formă modificată a bacteriei E.coli, numită astfel după cel care a descoperit-o acum 92 de ani, Theodor Escherich, nu poate clătina din temelii convingerea germanilor că legumele şi fructele sunt sănătoase. Cu o singură condiţie: să fie bine spălate înainte de a fi consumate.

Nu doar fructele şi legumele, ci şi mâinile trebuie spălate pentru a evita infectarea cu bacteria EHEC.

Presa tabloidă şi nu numai a tratat cu multă largheţe subiectul "EHEC", stabilind, cu de la sine putere, că avem de-a face cu o bacterie enterohemoragică, recte o "epidemie intestinală". Mulţi specialişti germani, printre care se numără şi doctorul Wolfgang U. Eckart, subliniază însă că populaţia nu are nici un motiv să renunţe la consumul roşiilor sau al castraveţilor.

Epidemie sau nu?

Deutsche Welle a dorit să afle de la doctorul Wolfgang U. Eckart în ce măsură putem discuta în acest moment despre o epidemie de E.coli.

"Depinde la ce definiţie a epidemiei ne raportăm. O astfel de definiţie este deja stabilită de Organizaţia Mondială a Sănătăţii. Acum câţiva ani, aceste cazuri de infectare cu E.coli nu ar fi putut să fie catalogate drept epidemice. În acest moment însă, lucrurile sunt discutabile. Eu unul, nu cred că ne confruntăm cu o epidemie, chiar dacă avem de-a face, într-adevăr, cu o boală extrem de contagioasă. Caracteristica infecţiilor cu E.coli este însă alta în comparaţie cu cea a adevăratelor epidemii din trecut, precum holera sau variola, care a afectat milioane de oameni. Cazurile de infectare cu EHEC sunt în principiu locale, întinzându-se acum şi la nivel naţional. Totuşi, nu putem vorbi despre o epidemie în adevăratul sens al cuvântului", este de părere doctor Wolfgang U. Eckart.

Rolul mass-media

Întrebat dacă presa germană a tratat defectuos subiectul infectărilor cu E.coli, Eckart a sugerat că ar trebui trasată o linie clară de demarcaţie între presa tabloidă şi cea "quality".

"Tabloidele tratează categoric greşit subiectul, 'fenomenul' EHEC. Nu există nici un motiv de panică. Bacteria nu este una "super-ucigaşă", precum virusul gripal, care în 1918 a ucis circa 40 de milioane de oameni sau ca epidemiile asiatice de gripă. Celelalte medii de informare, precum Institutul Robert Koch şi Agenţiile Federale de Sănătate au făcut exact ce trebuia. Ele au explicat oamenilor care sunt măsurile preventive de apărare împotriva E.Coli şi au furnizat informaţii despre numărul celor infectaţi.

Dacă privim numărul deceselor, mult mai mic decât cel al persoanelor infectate, se poate spune că instituţiile sus-menţionate au procedat corect. O politică de informare bazată pe isterie este complet greşită", mai spune Eckart.

Teama oamenilor de boli infecţioase

Întrebat cum explică un istoric al medicinei teama oamenilor de boli infecţioase, precum gripa porcină, infecţiile cu virusul EBOLA şi altele, Eckart a explicat că reacţia celor mai mulţi oameni este una normală.

"Aceasta este o întrebare interesantă. Spaima cauzată de evenimente care ne pun în pericol viaţa, precum epidemiile, catastrofele naturale sau războiul, este permament prezentă în noi. Odată cu anii 80, se pare că teama oamenilor nu a mai fost cauzată de un potenţial război, ci de scenariul reapariţiei marilor epidemii. Aceste temeri existenţiale apar, culmea, într-o lume în care ele de fapt nici nu prea mai apar. Aşa stau lucrurile şi cu E.coli. Ceea ce însă mass-media nu spun este că această bacterie are, în forma ei normală, deci nemodificată, un rol benefic pentru oameni. Ea este prezentă în flora intestinală a oricărui om, în cavitatea bucală. Ea aduce un aport semnificativ la producerea vitaminei K şi ajută organismul în lupta cu alte bacterii. Avem aşadar de-a face cu o bacterie inofensivă, care însă, dacă suportă chiar şi uşoare modificări genetice, pate deveni fatală. Cred că alte lucruri ar trebui să ne îngrijoreze, respectiv condiţiile care favorizează apariţia EHEC", spune doctorul german.

Cauze

Din punctul său de vedere, una din cauza apariţiei bacteriei E.coli este şi politica agrară europeană, "complet greşită". Aceasta face ca "în unele părţi ale Europei, precum sudul Spaniei sau în unele zone din Italia, dar şi în Olanda, legumele să ajungă în magazine pe căi comerciale despre care consumatorul habar nu are. Nu mai ştim de unde vin legumele şi fructele pe care le cumpărăm. Presupunem că ele sunt produse într-un mediu curat, propice, ceea ce este greşit".

Mentalitatea de tip "discount", care "detemină producţia de legume ieftine şi sporeşte concurenţa dintre producători este doar una din cauzele care duc la apariţia unor evenimente nedorite", a mai spus Eckart.

Autor: Gerwald Herter / Vlad Drăghicescu
Redactor: Petre M. Iancu