O aderare nu tocmai lină

Corespondentul din Bruxelles al ziarului Frankfurter Rundschau consideră că va fi vorba „de un da, însoţit de un dar”, motivat de „schimbarea stării de spirit” a vesteuropenilor, care nu mai doresc extinderi, s-au speriat de criza din Ugaria şi se tem de cooptarea Turciei. Incît cele două ţări vor trebui să suporte ceea ce restul statelor central-şi esteuropene intrate în Uniune în 2004 n-au fost nevoite să-şi asume, şi-anume „clauze de salvgardare speciale, numite în limbaj birocratic măsuri însoţitoare. In fapt e vorba de ameninţări de sistare a ajutoarelor în cazul în care statele candidate nu îndeplinesc criteriile în domenii precum justiţia, afacerile interne şi agricultura”.

Acelaşi ziar german se ocupă şi de „mahmureala” ce-ar începe să se extindă în România. Ţară care, potrivit cotidianului, s-ar „simţi tratată ca un stat membru al Uniunii de rang inferior”. Citim apoi: „În ciuda unor progrese, lupta împotriva corupţiei la nivel înalt bate pasul pe loc. Adrian Năstase şi-a pierdut (ce-i drept) funcţiile de şef de partid şi de preşedinte al Camerei deputaţilor, iar vicpremierul Copos s-a împiedicat în afacerile sale cu imobile. Dar procesele lor nu se urnesc din loc. Nici Marian Iancu, (fostul proprietar al unei rafinării şi actualul stăpîn al clubului de fotbal timişorean) n-a ajuns pe banca acuzaţilor. Unde se ascund problemele reiese cel mai clar din dosarul Rompetrol, al cărui şef e acuzat de manipulări bursiere şi ale bilanţului. Dar ca prieten bun premierului Călin PopescuTăriceanu, Dinu Patriciu e bine asigurat. Atît de bine, încît a cumpărat recent acţiuni ale cotidianului Adevărul”.

Tema aderării României şi Bulgariei revine şi în ziarul comunist Neues Deutschland, care titrează supărat: „UE preia noi ţări cu forţă de muncă ieftină”.

In rest editorialiştii germani se ocupă pe larg de accidentul feroviar de la finele săptămînii. Alte comentarii vizează conflictul care riscă să scindeze coaliţia guvernamentală berlineză pe tema mult amînatei reforme a sistemului sănătăţii, precum şi de hotărîrea elveţienilor care au votat într-un plebiscit în favoarea înăspririi masive a legislaţiei privind azilul. In context austriacul der Standard deplînge absenţa unei legi unitare europene privind acordarea rde azil. La Stampa din Torino analizează lungul adio al premierului britanic Blair, care, potrivit multor observatori, marchează şi un final de eră pentru întreaga stîngă europeană. Daily Telegraph din Londra relevă că America trebuie să înveţe din greşelile comise în Irak. Ziarul consideră că responsabilitatea reclamă ca SUA şi aliaţii lor să se angajeze pe termen lung între Eufrat şi Tigru, planul scoaterii irakului din totalitarism fiind bun.

Ziarul conservator danez Jyllands-Posten scoate în evidenţă paralelele existente în reacţiile lumii islamice la discursul papal rostit la universitatea din Regensburg şi la caricaturile înfăţişîndu-l pe Mahomed. In ziar citim: „Papa a lansat musulmanilor un apel, cerîndu-le să devină parte a lumii moderne. El a stăruit asupra înfrăţirii credinţei şi raţiunii şi a insistat asupra despărţii religiei de politic. In plus suveranul pontif a solicitat reglementarea relaţiilor mutuale dintre creştini şi musulmani pe baza reciprocităţii. Cîtă vreme credincioşii islamici îşi pot propovădui legea în lumea creştină acelaşi drept trebuie să-l aibă şi creştinii în lumea islamică. Reacţiile la discursul papei, ca şi la caricaturi sunt elocvente indiferent dacă i se dă Papei dreptate sau nu”, conchide ziarul din Arhus.