O comisie de anchetă va cerceta catastrofa ecologică din Golful Mexic

Sorbul introdus în conducta avariată colectează zilnic aproximativ 135 de tone de ţiţei. Cu toate acestea, explică directorul concernului British Petroleum (BP), Doug Suttles "în continuare se scurge ţiţei în Ocean. Sperăm ca în următoarele 24 de ore să reuşim să captăm prin sondă o cantitate şi mai mare de petrol".

Potrivit datelor furnizate de BP, cu ajutorul conductei nu se poate colecta în prezent decât o cincime din totalul de ţiţei deversat în mare, care se ridică la aproximativ 700 de tone pe zi. Obiectivul rămâne în continuare etanşeizarea puţului de extracţie, iar compania britanică BP speră să realizeze acest lucru în interval de maxim zece zile. Doug Suttles a declarat: "Intenţionăm să astupăm cu nămol puţul de extracţie pentru a împiedica astfel scurgerea de ţiţeiului. La final, puţul va fi cimentat".

Oamenii de ştiinţă au lansat între timp un nou semnal de alarmă, referitor la pericolul ca ţiţeiul deversat să fie transportat de un curent marin de-a lungul coastei Floridei, periclitând cunoscuta regiune Florida Keys, o zonă de interes turistic dar şi ecologic, formată dintr-un arhipelag care se întinde pe o suprafaţă de 300 km între Golful Mexic şi Oceanul Atlantic. Directorul parcului naţional Fort Zachary Taylor din Key West a observat ieri de-a lungul coastei aproximativ 20 formaţiuni compacte de păcură. Potrivit pazei de coastă, eşantioane prelevate din conglomeratele de păcură sunt cercetate în clipa de faţă în laboratoare, pentru a vedea dacă provin din conducta fisurată.

Janet Napolitano, secretar pentru Securitate Internă în administraţia Barack Obama, a declarat ieri în faţa Senatului SUA: "Dacă vom constata deplasarea unor cantităţi de petrol în direcţia curentului marin, vom încerca să le blocăm cu ajutorul unor bariere şi al substanţelor chimice. Astfel vom proteja o parte din coastă".

Nimeni nu poate spune în acest moment câte tone de ţiţei s-au scurs între timp în Golful Mexic. De asemenea, nu se ştie dacă au apucat să se formeze pături subacvatice extinse de petrol. Deşi unii biologi afirmă că au furnizat dovezi concrete în acest sens, autorităţile nu au confirmat nimic. Cert este doar că nu numai concernul petrolier BP trebuie să-şi asume grave erori ci şi instituţii de stat, mai precis autoritatea americană responsabilă pentru forajul marin, Minerals Management Service (MMS). Şeful departamentului de control al acestei instituţii, numit din 2007, şi-a înaintat ieri demisia. Chris Oynes a anunţat că se va retrage din activitate la sfârşitul acestei luni. El a decis să se pensioneze după ce preşedintele Obama a reproşat autorităţii de pe lângă Departamentul Afacerilor Interne că întreţine relaţii prea strânse cu industria petrolieră. Şeful Casei Albe a criticat concret autorizarea forajelor în absenţa unor studii de mediu, respectiv transferarea studiilor de mediu în sarcina companiilor petroliere interesate.

Ieri, Casa Albă a anunţat înfiinţarea unei comisii de anchetă însărcinată cu cercetarea circumstanteţor în care s-a produs incidentul din Golful Mexic. Ancheta va fi condusă de însuşi preşedintele Barack Obama. În SUA au mai fost înfiinţate comisii asemănătoare, ca de pildă pentru cercetarea exploziei navetei spaţiale Challenger, în anul 1986.

Autor: Anna Engelke / Ana-Maria Fischer-Dieskau
Redactor: Ioachim Alexandru