Despre evenimente inutile şi evenimente nedescifrate

"Mai mult decât nimic. Asta înseamnă puţin. Puţinul care, de multe ori, echivalează cu nimicul. Câţiva stropi de apă nu sting focul. Nici câteva găleţi", comentează Tages-Anzeiger din Bonn, punând încă de la bun început o concluzie peste conferinţa de la Copenhaga: "Lumea s-a înţeles să permită acoperişului să ardă. Dar numai acoperişului".

Summitul dedicat încălzirii globale a încins liderii de opinie. O furie ecologistă dă roată editorialelor din presa germană. Pesimism se desprinde din părerea exprimată în Rhein Zeitung:

"Nu trebuie să ne aşteptăm ca următorul summit să fie mai eficient. Vor fi prezenţi aceiaşi participanţi ca şi anul acesta şi îşi vor urmări aceleaşi interese proprii - care au mai puţin în comun cu salvarea planetei decât cu egoismul".

De suferit de pe urma conferinţei de la Copenhaga suferă "cei abandonaţi cu apa până la gât", notează Thüringer Allgemeine. Despre "iluzii pierdute" povesteşte Saarbrücker Zeitung în vreme ce Frankfurter Rundschau chiar îşi face iluzii că marile naţiuni industrializate (cele ce degajează circa 80% din emisiile de dioxid de carbon) ar putea lua pe cont propriu misiunea promisă înainte de Copenhaga.

Rhein-Neckar Zeitung trece la o concluzie geopolitică: "Poate că secolul 20 a fost eurocentrist, cu motorul său puternic german; dar tonul, în secolul 21, e dat de Statele Unite şi China".

Die Welt tratează într-o manieră inedită ultimele ore din viaţa cuplului Nicolae şi Elena Ceauşescu. Este vorba despre un articol inspirat de o piesă jucată într-un spaţiu de teatru experimental, la Berlin, o reconstituire a înregistrării video a procesului şi execuţiei celor doi.

Detaliile care transformă derularea evenimentelor într-o mascaradă nu scapă, cum ar fi "gluma de avocat al Ceauşeştilor" căruia, din când în când, "colegii procurori din tribunalul de carton îi tot sugerează cuvinte-cheie". Un teatru-documentar îşi are rostul atunci când informaţiile sunt calde, încă. Şi, cu toate acestea, sala plină de tineri, pentru care aceste secvenţe petrecute cu 20 de ani în urmă nu înseamnă mare lucru, aplaudă fascinată.

"Sunt lecţii pe care le afli în acest fel. De exemplu, despre colaboratorii Securităţii", omniprezenţi în locurile cu activitate revoluţionară intensă, mai ales la televiziune; "dacă vor fi executaţi Ceauşeştii, vor fi contribuit activ la naşterea noilor vremi - la fel cum, în cazul în care Ceauşescu s-ar fi întors, ar fi pozat în cei care au subminat revoluţia".

Dacă Ceauşescu ar fi supravieţuit, adaugă Die Welt, România ar fi plonjat într-un război civil. Şi dacă lumea e interesată de acest subiect, ei, bine, poate că este şi meritul Hertei Müller. Nu doar al ei dar şi al ei, se mai arată în finalul articolului publicat de ziarul berlinez.

Herta Müller şi desprinderea de comunism a României fac şi subiectul unui editorial apărut în Süddeutsche Zeitung. O desprindere încă neterminată căci "doar când România îşi va găsi democraţii se vor fi vindecat rănile sistemului ceauşist". Teroarea şi falsurile acelei epoci au fost puse în lumină de intervenţiile recente ale Hertei Müller.

S-a moştenit, în România, şi este încă acolo, după două decenii, "nesiguranţa în raportul cu valoarea libertăţii şi cu ce propune ea de preţ dincolo de creştere economică.

Democraţia devine dificil de digerat când din ea rămâne lupta pentru putere, marşul triumfal al noilor îmbogăţiţi şi împotmolita anti-corupţie". În plus, "s-ar putea să treacă generaţii până când oamenii vor înţelege ce le permit legile să pretindă statului.

Constituţia trăită este rodul experienţelor îndelungate - Germania post-belică a avut nevoie să treacă printr-o grămadă de faze, de la procesele liderilor nazişti până la pletele Beatles".

Cu toate acestea, "ar fi fals să afirmi că locul României nu ar fi în Uniunea Europeană pe motiv de mediu politic haotic şi haotizant şi din cauza extinsei corupţii", adaugă ziarul din München, încheind: "abia accesul în Uniune a introdus în astfel de societăţi (cum au fost şi Portugalia, Spania sau Grecia) norme democratice fundamentale".

Autor: Cristian Ştefănescu
Redactor: Rodica Binder