O fantomă cu numele democrație

Opinia publică este în continuare interesată de Yanis Varoufakis, chiar după șapte luni de la demisia sa nu tocmai voluntară din funcția de ministru de Finanțe al Greciei. 200 de persoane au fost prezente la o conferință de presă anunțată din scurt de acesta la Berlin. Printre participanți, numeroși susținători ai profesorului de Economie de la Atena, după cum s-a văzut la aplauzele călduroase de la sfârșitul conferinței.

Varoufakis a venit la Berlin pentru a înființa nici mai mult, nici mai puțin decât o mișcare paneuropeană. Una cu ajutorul căreia să se pună capăt dezintegrării și depolitizării UE. Fostul ministru grec de Finanțe nu este considerat un prieten prea mare al UE în actualul ei format, după cum am văzut în timpul incursiunilor sale la Bruxelles. Dar dezmembrarea Uniunii ar face lucrurile și mai dificile, crede Varoufakis. El a trimis la perioada anilor 30 din secolul trecut, când dezintegrarea Europei a avut urmări catastrofale și a dus la apariția fascismului.

Lumină în spatele ușilor închise

Profesorul de 54 de ani crede că soluția la criza financiară și la criza refugiaților nu ar fi renaționalizarea, ci înnoirea UE prin democratizare. "Democracy in Europe Movement 2025" (DiEM25) se numește proiectul prezentat de Varoufakis la Berlin, alături de susținători din mai multe țări europene.

Varoufakis și compania au împrumutat din manifestul comunist al lui Marx și Engels. Programul lor începe similar: "O fantomă îi caută pe puternicii Europei la ei acasă...". În acest caz, fantoma se numește democrație.

Până în 2025, membrii mișcării vor să pună capăt, printr-o ofensivă a transparenței, jocurilor de culise opace de la Bruxelles. Întâlnirile Consiliului European, ale Băncii Centrale Europene și ale zonei euro ar trebui să fie transmise live pe Internet. Documentele sensibile ar trebui făcute publice. Mișcarea vrea să creeze în doi ani o platformă care să elaboreze mai târziu o Constituție europeană. Aceasta va înlocui toate tratatele europene precedente.

"Trebuie să încercăm"

La conferința de presă de la Berlin, Varoufakis a fost însoțit de filosoful și scriitorul croat Srecko Horvat, care a răspuns întrebărilor audienței. Horvat este director al "Festivalului subversiv", un eveniment care are loc anual la Zagreb și care critică evoluțiile din UE. Jurnaliștii au vrut să știe dacă nu există deja destule mișcări de stânga în Europa.

Varoufakis crede că stânga este încă sub influența înfrângerilor suferite în anii 80 și 90 ai secolului trecut. Mișcarea sa se vrea a fi o coaliție a democraților, fără dependență de un anume curent politic, care să se adreseze în egală măsură celor de stânga, ecologiștilor, socialiștilor și liberalilor. "Poate că va fi un eșec, dar trebuie să încercăm", explică Varoufakis. Grecul, a cărui popularitate ca star al stângii ar trebui să ajute proiectul, a citat-o chiar pe Angela Merkel, atenuând puțin optimismul: "Putem să reușim".

Organizatorii nu au dorit să dea publicității lista cu cei care au participat oficial la înființarea mișcării, dar au precizat că este vorba de intelectuali din cel puțin 12 țări europene. Partidul Stângii din Germania a anunțat participarea președintei formațiunii Katja Kipping.

Mișcarea paneuropeană a lui Varoufakis va activa inițial sub forma unei rețele care comunică în principal în mediul digital. Pasul următor va fi reprezentat de adunări civice la nivel local, național și paneuropean, au comunicat organizatorii.