O femeie de origine turcă devine ministru

Numirea unui ministru de origine turcă tocmai de către un premier regional din CDU, partidul creştin-democrat, i-a surprins pe mulţi observatori. Unii editorialişti au sărit să tragă concluzia că partidul conservator nu ar urmări decât să câştige mai multă popularitate în rândurile celor 4 milioane de alegători de origine străină. Doar 10 la sută din germanii de origine turcă declară că ar vota Uniunea Creştin-Democrată.

Faptul că acest partid se bazează pe valorile creştinismului nu le convine multor musulmani. Să fie, oare, numirea lui Aygül Özkan un fel de "alibi" pentru creştin-democraţi? Ministrul de etnie turcă respinge aceste speculaţii:

"Dacă aş fi avut acest sentiment, nu aş fi acceptat funcţia de ministru, pentru că nu vreau ca întreaga mea personalitate să fie redusă la originea mea etnică. Dar uneori trebuie să le dăm oamenilor un semnal că ceva se schimbă în societate, şi mă bucur că semnalul acesta a fost lansat de Saxonia Inferioară."

Politicienii de origine străină rămân o excepţie pe scena politică germană

Rămâne încă de văzut dacă e vorba, într-adevăr, de o schimbare mai amplă sau de un gest simbolic fără prea multe urmări pe termen lung. Până în prezent, politicienii de origine străină sunt o excepţie pe scena politică din Republica Federală. Din cei peste 2.500 de deputaţi din Bundestag, din parlamentele regionale şi dintre reprezentanţii Germaniei în Parlamentul European, mai puţin de 100 provin din străinătate.

Dacă aceste parlamente ar reflecta într-adevăr structura societăţii germane, aproape 20 la sută din deputaţi ar trebui să fie de origine străină, potrivit ultimelor date ale Institutului federal de Statistică.

Ceea ce contează însă cel mai mult nu sunt cifrele, ci modul în care sunt percepute persoanele respective: este important ca politicienii germani de origine străină să nu fie priviţi ca excepţii exotice.

"Suntem fixaţi pe ideea că eşti german doar pe baza etniei"

"Suntem în continuare fixaţi pe ideea că eşti german doar pe baza etniei, de aceea ne e greu să-i numim germani pe cei care provin din alte culturi. Preferăm să-i calificăm drept germano-turci sau germano-italieni în loc să-i percepem, pur şi simplu, ca germani pe baza cetăţeniei şi a apartenenţei lor la societatea noastră", a explicat social-democrata Lale Akgün.

Aygül Özkan, primul german de origine turcă numit ministru, a ajuns să agite spiritele încă înainte de a-şi prelua funcţia în mod oficial. Ea a solicitat interzicerea crucilor în şcolile de stat, stârnind critici dure în rândurile propriului partid. Responsabila pentru integrare din guvernul federal, creştin-democrata Maria Böhmer, a respins prompt aceste propuneri, la fel ca ministrul bavarez de interne Joachim Herrmann (din Uniunea Creştin-Socială), care a calificat atitudinea lui Özkan drept "inacceptabilă". El a subliniat că tradiţia creştină stă la baza statului german modern.

Autor: Panagiotis Kouparanis / Alexandra Sora
Redactor: Peter M. Iancu