O frontieră straşnic păzită şi ţigări miraculos de ieftine

Autorul, Karl-Peter Schwarz, începe prin a arăta că România este una din puţinele ţări în care fumătorii se mai pot delecta în restaurant, după masă, cu o ţigară, fără a trebui să iasă afară. În România se fumează în continuare mult, deşi încasările statului din taxele pe tutun au scăzut în acest an cu aproximativ o treime.

Pentru că statul are nevoie de bani pentru asanarea bugetului public, preţurile la ţigări au crescut considerabil. Ca de altfel şi TVA-ul. Cu toate că nu se cumpără mai puţine ţigări decât în trecut, explică în continuare cotidianul supraregional, o bună parte dintre acestea se vând sub tejghea sau la colţ de stradă la preţ redus.

Ţigările provin de la contrabandişti, care le aduc din ţări în care tutunul e mai ieftin. Nu rareori ţigările sunt contrafăcute.

Marfa de contrabandă pătrunde aşadar în România în ciuda frontierelor bine păzite cu ajutorul fondurilor substanţiale puse la dipoziţie de UE în cadrul programului Schengen.

Decizia însă, privind primirea României şi Bulgariei în spaţiul Schengen, va fi luată de responsabilii politici europeni.

În ediţia sa online, acelaşi Frankfurter Allgemeine Zeitung publică un amplu articol semnat de scriitorul german Dieter Schlesak, originar din Sighişoara, care susţine acuzaţiile de colaborare cu Securitatea, aduse postum poetului Oskar Pastior. Herta Müller a prelucrat în romanul "Leagănul respiraţiei", experienţele traumatizante prin care a trecut Pastior în timpul deportării sale, după cel de-al Doilea Război Mondial, în Gulagul sovietic.

Schlesak dezvăluie mai multe detalii descoperite în dosarul său întocmit de fosta poliţie secretă. Ele ar atesta că Pastior, care i-a fost prieten apropiat între anii 1961 - 1968, petrecuţi la Bucureşti, a furnizat Securităţii sub numele conspirativ de Otto Stein, informaţii despre el şi despre convingerile sale anticomuniste.

În final Schlesak lansează întrebarea dacă ar fi trebuit poate să treacă sub tăcere acest amănunt, deoarece nu se cade să-i vorbeşti de rău pe cei dispăruţi. Autorul răspunde însă negativ la această întrebare, arătând că "o vină istorică nu poate fi trecută sub tăcere" şi că "acest lucru este valabil şi în cazul lui Oskar Pastior".

Cotidianul elveţian de limbă germană, Neue Zürcher Zeitung, prezintă sub titlul "Un viitor pentru copiii părăsiţi ai României" o iniţiativă elveţiană de mare succs. E vorba de un cămin privat de copii din judeţul Buzău, singurul de acest fel din regiune, condus de 19 ani de elveţiana Cornelia Fischer.

Presa germană îşi opreşte astăzi pe larg atenţia asupra discursului cancelarei Angela Merkel rostit la congresul formaţiunii pe care o conduce, asupra apelului ei la unitate şi asupra realegerii ei, cu 90,4 la sută din voturi, în fruntea CDU. "Până şi criticii ei au fost impresionaţi de discurs" atrage atenţia Süddeutsche Zeitung din München, în timp ce Die Welt din Berlin vorbeşte chiar de o "altă cancelară", care a definit clar adversarul - partidul ecologist, care a pledat pentru revenirea la valorile creştine, care a dat dovadă de fermitate şi spirit de luptă.

Neue Zürcher Zeitung

adaugă la toate acestea faptul că Angela Merkel a reuşit să le transmită optimism celor aproximativ 1000 de delegaţi prezenţi la congresul CDU de la Karlsruhe, să le dea sentimentul că se află în faţa unui nou început.

Autor: Medana Weident
Redactor: Petre M. Iancu