O funcţie reprezentativă - rolul preşedintelui

Care sunt atribuţiile prezidenţiale?

Preşedintele Germaniei promulgă legile. Fără acordul său, acestea nu pot intra în vigoare. Cu toate acestea, întrebarea "în ce masură poate el controla cu adevărat procesul de legiferare" este controversată. Pe de o parte, unii sunt de părere că preşedintele controlează doar formal legile adoptate de Parlament. Pe de altă parte, alţii îi conferă şi dreptul de a verifica conţinutul unei iniţiative legislative.

La învestirea în funcţie, Horst Köhler a declarat că doreşte şi îşi propune să fie un preşedinte incomod. De-a lungul mandatului a şi demonstrat că n-a fost vorba de o declaraţie populistă atunci când a refuzat să promulge legea pentru privatizarea companiilor de securizare a zborurilor. La fel a fost cazul şi cu legea accesului la informaţii al consumatorilor.

Puţine graţieri

Prerogativele prezidenţiale includ spre exemplu şi propunerea unui candidat pentru postul de cancelar (şef al guvernului). El numeşte, dar şi destituie, un cancelar în urma unui vot parlamentar şi la fel miniştrii la propunerea cancelarului. În plus, preşedintele Germaniei are şi dreptul de a graţia persoane condamnate.

Ultimul caz a fost încercarea de graţiere a fostului terorist din fracţiunea Armata Roşie, Christian Klar, pe care Horst Köhler a respins-o în anul 2007.

Spre deosebire de SUA, Franţa sau Austria preşedintele Germaniei nu este ales prin vot direct de către populaţie, ci de forul denumit "Adunarea Federală". Aceasta este compusă din membrii Camerei inferioare (decizionale) a Parlamentului german (Bundestag) şi un număr egal de delegaţi din partea parlamentelor regionale germane.

Preşedintele are un mandat de 5 ani, o realegere a acestuia în funcţie nu este posibilă decât o singură dată. Eligibil este fiecare cetăţean german trecut de vârsta de 40 de ani.

Niciodată un al doilea Weimar

Există raţiuni istorice pentru care preşedintele Germaniei are doar funcţii reprezentative. În vremurile Republicii de la Weimar preşedintele avea atribuţii politice extinse, putea anula drepturi fundamentale şi guverna prin intermediul ordonanţelor de urgenţă. Toţi aceşti factori au contribuit decisiv la preluarea puterii de către nazişti.