O iniţiativă lăudabilă

Există destui pesimişti care sunt de părere că Africa nu ar trebui să mai primească ajutor financiar pentru dezvoltare, atâta vreme cât corupţia are acolo un nivel atât de ridicat. Pe de altă parte sunt voci care spun că în urma situaţiei critice din exclavele spaniole Ceuta şi Melilla nu se poate ca Europa să stea deoparte şi să nu se implice în soluţionarea crizei.

Au existat întotdeauna legături între puterile industriale europene şi Africa, manifestate însă unilateral, prin ajutorul pentru dezvoltare acordat continentului negru, dar niciodată nu a existat unui parteneriat real, aşa cum prevede declaraţia semnată de Organizaţia Naţiunilor Unite la începutul noul mileniu. În cadrul conferinţei de la Bonn s-a discutat cu accente autocritice atât despre cauzele crizei economice care distruge continentul african, cât şi despre politica comecială europeană care dezavantajează ţările africane, limitând accesul acestora pe piaţa mondială. Acesta constituie doar începutul unui dialog deschis şi este o iniţiativă bine-venită, care are în vedere o schimbare a relaţiilor bilaterale.

Preşedintele german consideră ca prin această întâlnire s-a transmis un semnal pozitiv: „În cadrul conferinţei s-a evidenţiat în mod clar faptul că suntem dependenţi unii de alţii. Africa are nevoie de sprijin dinafară, dar din diferite motive şi Europa are nevoie în egală măsură de Africa. De exemplu în problema migraţiei s-a putut constata în exclavele spaniole din Maroc faptul că şi Europa se confruntă cu probleme ecologice, cu boli şi epidemii” a declarat Horst Köhler.

Din acest motiv a trebuit explicată de la bun început semnificaţia conceptului de „parteneriat”. „Acestui concept trebuie să i se dea un conţinut, ceea ce înseamnă că trebuie să ajungem la un compromis cu privire la ceea ce înseamnă un parteneriat. Un parteneriat presupune respect reciproc şi nu faptul că totul trebuie să corespundă pentru ambele părţi. Există asimetrii, dar ceea ce trebuie să ne unească este interesul pentru aceleasi probleme. Ambii parteneri trebuie sa traga foloase din această relaţie mutuală.” Nu Occidentul trebuie să vină cu soluţii a continuat Köhler – acesta trebuie să ajute la formularea unor întrebări corecte care să fie soluţionate de ambii parteneri împreună.

Preşedintele Africii de Sud, Thabo Mbeki, a luat şi el cuvântul: „Toţi dorim realizarea acestui parteneriat, dar de ce durează atât de mult până la constatarea unor rezultate? Nu este oare din cauza ipocriziei şi standardelor duble pe care le impunem noi înşine? Cauza lipsei unor progrese reale nu este oare lipsa onestităţii şi a integrităţii de care avem parte noi, africanii? Dacă este aşa, trebuie să purtăm împreună discuţii în această privinţă pentru a vedea ce poate fi schimbat” a declarat şeful de stat african. Preşedintele Nigeriei, Olusegun Obasanjo, a manifestat acelaşi tip de atitudine autocritică: „Trebuie să recunoaştem de la bun început faţă de noi înşine că avem partea noastră de vină pentru condiţiile în care ne aflăm – am dat destul timp vina pe istoria colonialistă şi pe tot ceea ce ni s-a întâmplat în trecut. A venit timpul să ne asumăm responsabilitatea pentru ce suntem şi ce vom deveni.”

După cum a precizat şi presedintele german, ambele parţi trebuie să-şi pună asemenea întrebări incomode – spre exemplu întrebări referitoare la sistemul comercial internaţional inechitabil, care afecteaza mult Africa, dar şi la corupţia şi guvernarea ineficientă din statele africane. Preşedintele german a lăudat deschiderea cu care şefii de stat şi guvern africani au dezbătut aceste probleme şi a declarat că discuţiile vor fi continuate în anii ce urmează.