1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

O libertate cu două tăişuri

Horaţiu Pepine10 ianuarie 2013

Libertatea pe care guvernul o acordă primăriilor este un dublu test: pe de o parte se va putea măsura maturitatea administraţiilor locale, pe de alta capacitatea guvernului de a impune politici noi.

https://p.dw.com/p/17GiM
Imagine: Fotolia/Pontus Edenberg

Ca să-şi poată construi o autoritate reală, primul ministru va trebui să se arate inflexibil în anumite hotărâri ale sale. De pildă, premierul i-a avertizat pe primari că nu vor primi bani de la buget pentru a suplini faptul de a nu fi majorat taxele locale.

„Dacă nu se măresc taxele, nici nu vin bani de la bugetul de stat. Măsura e valabilă nu doar pentru domnul Boc pentru că e în opoziţie, ci şi pentru primarii noştri. Nu mai vin cei 16% de la bugetul de stat, căci de la bugetul de stat trebuie să plătim salarii, pensii, să facem investiţii publice, să plătim la sănătate ce avem de plătit, la educaţie şamd.” A declarat miercuri primul ministru.

Este un anunţ care implică riscuri, căci este posibil ca unii primari din propriul partid să nu majoreze taxele din motive de popularitate, dar mai târziu, când vor ajunge la ananghie, să ceară totuşi sprijinul guvernului.

Libertatea pe care guvernul a acordat-o astăzi administraţiilor locale este un test important pentru toată lumea: pe de o parte se va putea măsura gradul de maturitate al administraţiilor locale, pe de alta capacitatea guvernului de a impune politici noi.

Guvernul a adoptat miercuri ordonanţa potrivit căreia administraţiile locale pot decide să majoreze taxele locale cu rata inflaţiei însumată pe ultimii trei ani de zile. Noutatea este că primăriile au libertatea de a nu majora taxele, de a decide altfel spus autonom într-o materie în care până acum stăpân absolut era Ministerul Finanţelor.

În ultimii ani s-a vorbit insistent despre autonomie locală, dar simultan birocraţia de la nivel central a manifestat o mare circumspecţie faţă de capacitatea reală a primăriilor de a administra banii în mod raţional. Ca urmare, toate guvernele în ciuda declaraţiilor politice favorabile autonomiei au făcut de fapt exact contrariul. Constrânse de riscurile deficitelor tot mai mari, guvernele au centralizat decizia la îndemnurile tehnicienilor din ministere.

Vor profita primăriile de această fisură în autoritatea centrală pentru a lăsa taxele şi impozitele la nivelul actual? Probabil că numai puţine dintre ele. Emil Boc, primarul unui municipiu relativ bogat cum este Clujul şi totodată cel mai proeminent opozant ar putea încerca să-şi fac reclamă lăsând taxele neschimbate. El a dat, de altfel, de înţeles că are această intenţie, cerând deunăzi guvernului să nu mai amâne decizia promisă de mai multă vreme. Primarul general Sorin Oprescu, care beneficiază de cel mai mare buget din ţară va fi tentat să ţină pasul şi să nu majoreze taxele, dar majoritatea covârşitoare a primăriilor care sunt slab finanţate vor opera majorările discret şi fără discuţii. De aceea în ansamblu, libertatea oferită de guvern nu va avea efecte sensibile.

Totuşi măsura aceasta crează un precedent şi ar putea opera schimbări la nivelul modului de gândire însuşi, căci oferă primăriilor o responsabilitate în plus. Este un pas mic în direcţia unei reale autonomii locale.