1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

O lume mai bună?

Rodica Binder1 octombrie 2004

"Există un scop limpede şi bine definit al prezenţei militarilor germani în Balcani sau în Afganistan - constituirea unor state apte să funcţioneze într-o bună zi şi fără ajutor străin.Acest scop poate fi atins în cîteva decenii sau poate niciodată , dar a-l abandona din această pricină echivalează cu a ignora sau a nu mai miza pe succele înregistrate pînă la realizarea lui" scrie în această dimineaţă BERLINER ZEITUNG comentînd una din temele dominante ale actualităţii germane: continuarea sau abandonarea misiunii militairlor germani în Afganistan. Deşi poziţiile sunt clare - majoritatea parlamentarilor pronunţîndu-se pentru rămînerea soldaţilor Bundeswehrului în ţara de la Hindukuş dar fără a sup

https://p.dw.com/p/B17e
Situaţia în Irak se agravează
Situaţia în Irak se agraveazăImagine: AP

limenta contingentul, dezbaterile continuă... pe bună dreptate .

Iată şi de ce: discrepanţele între misiunea militarilor germani şi dotarea lor sunt flagrante.Soldaţii germani în Hindukuş deţin doar valoarea unor simboluri politice. Importanţa lor cantitativă este într-atît de redusă încît nici nu îndrăznim să formulăm întrebarea dacă în caz de forţă majoră contingentul german insuficient înarmat va fi capabil să-şi asigure propria securitate înainte de a apăra-o pe a noastră.Si de aceea deputaţii au preferat să vorbească despre faptele bune şi frumoase pe care Germania şi militarii germani le săvîrşesc în Afganistan. In spaţiul simbolic, morala îşi află totdeauna locul.Numai că urmările unei politici simbolice nu sunt cîtuşi de puţin de aceeaşi natură- conchide ziarul FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG.

Deocamdată ultimul cuvînt de spus îl au tot căpeteniile războinice şi baronii reţelelor traficului de stupefiante precizează ziarul berlinez TAZ. Aşa încît de la Viena DER STANDARD consideră că deşi peste cîteva zile în Afganistan vor avea loc alegeri, preşedintele Karsai nu guvernează de facto decît în Kabul. Pe scurt - situaţia din Hindukuş este la fel de dezastruoasă ca cea din Irak, din perspectiva securităţii.

Si aceasta deşi - aşa cum a ţinut să reitereze clar şi răspicat premierul Tony Blair în faţa congresului tovarăşilor săi laburişti, Marea Britanie a spus da războiului din Irak în ideea că lumea va fi mai bună după ce Saddam Hussein va fi răsturnat de la putere scrie NEUE RUHR / NEUE RHEIN ZEITUNG din Essen pentru a continua ideea în termenii următori: astfel de afirmaţii sunt însă demne de o rundă de dezbateri la cafenea şi nu de talia unui premier. Violarea dreptului internaţional, discreditarea autorităţii ONU, disensiunile create în Uniunea Europeană, scindarea unei naţiuni , nu pot fi justificate în termenii la care a recurs Blair în conul de umbră al războiului din Irak. In cel mai bun caz britanicii vor crede că premierul lor s-a înşelat din bună credinţă. Si din acest motiv Blair nu ar avea motive să demisioneze consideră SCHWÄBISCHE ZEITUNG.

Motivele reale ar fi altele şi anume o pierdere alarmantă a contactului cu realitatea, sindrom care a provocat şi amurgul politic al Doamnei de Fier, Margaret Thatcher, în pofida meritelor sale incontestabile şi a ameliorării situaţiei economice şi politice a Marii Britanii.

Mai există însă un motiv de îngrijorare - scrie THE DAILY TELEGRAPH : operaţia pe cord a premierului şi decizia de a demisiona la finele următorului mandat , ceea ce ar echivala cu un seism a cărui magnitudine va modifica peisajul politic britanic, o idee pe care o îmbrăţişează pînă şi ziarul liberal de stînga THE GUARDIAN.

Depinde soarta celei mai mari democraţii a lumii de nodul unei cravate sau de o glumă proastă se întreabă retoric ziarul francez LE PROGRES comentînd un alt eveniment care stă în atenţia presei în această primă zi a lunii octombrie şi anume duelul televizat Bush -Kerry. După ce recunoaşte caracterul frivol al întrebării de mai sus ziarul consideră că adevărata problemă este în ce fel interesele alegătorilor americani vor fi compatibile cu interesele restului locuitorilor globului.

Duelul telegenic dintre cei doi candidaţi la preşedinţia Statelor Unite s-a desfăşurat pe un fundal anti - telegenic opinează RHEINISCHE POST din Düsseldorf referindu-se la seria de atentate din Irak comise de teroriştii care nu doresc binele poporului irakian ci retragerea trupelor străine pentru a lua ei în mîini puterea. Şi deja acest simplu ţel legitimează rămînerea soldaţilor străini în Irak opinează ziarul citat subliniind ideea că oricine ar fi următorul preşedinte american, datoria lui este să instaureze securitatea înainte de toate. În presa germană se fac auzite şi critici la adresa politicii Sefului Kremlinului dar, observă MARKISCHE ALLGEMEINE din Potsdam , acestea nu au voie să fie emise decît în spatele uşilor închise .Scrisoarea adresată lui Putin, prea bunul prieten al cancelarului Schröder nu pune într-o lumină favorabilă nici guvernul german deşi deocamdată este preferabilă o Rusie guvernată autoritar decît o putere nucleară izolată internaţional cu o uriaşă armată şi un incalculabil potenţial de crize şi conflicte - conchide ziarul est german.

"A învăţa de la marele frate din Kremlin" - titrează azi cotidianul NEUE ZÜRCHER ZEITUNG un articol care relevă oprimarea libertăţii de presă în republica Moldova cu metode din ce în ce mai brutale de către potentaţii comunişti de la Chişinău.