O nouă dinamică, mai radicală, pe Maidanul de la Kiev

Autobuze incendiate ale poliţiei, gaze lacrimogene, explozii. Duminică, Maidanul din Kiev s-a transformat în câmp de bătălie, după săptămâni prelungite de proteste paşnice. Confruntarea dintre susţinătorii opoziţiei ucrainene şi forţele de ordine ale regimului Ianukovici au fost atât de violente încât liderul adversarilor puterii Vitali Kliciko nu exclude posibilitatea izbucnirii unui război civil.

Protestul "are o nouă dinamică", explică Andreas Umland, expert politic în cadrul academiei Mohyla din Kiev, într-o discuţie cu reporterii Deutsche Welle: "Nu se mai orientează către schimbarea puterii ci pe modificarea întregii structuri a elitelor ţării". În atari condiţii, violenţele fac parte din arsenalul combatanţilor, avertizează Umland. Săptămâna trecută, un tribunal din capitala fostei republici sovietice a interzis orice manifestaţie în centrul oraşului, până în martie. Imaginile cu Vitali Kliciko albit complet după ce asupra sa a fost descărcat un instinctor au făcut ocolul internetului şi vorbesc despre gradul de tensiune ce stăpânea, noaptea trecută, capitala Ucrainei, înainte ca fostul campion mondial la box şi candidat la funcţia supremă în stat să anunţe că preşedintele Viktor Ianukovici s-a declarat dispus la un dialog cu reprezentanţii opoziţiei. O comisie comună, formată din emisarii ambelor tabere, ar urma să identifice modalităţile de ieşire din criza izbucnită la sfârşitul lui noiembrie 2013, a precizat Kliciko după o întâlnire cu Ianukovici.

Zecile de mii de ucraineni ieşiţi în stradă continuă să conteste politicile pro-ruse ale actualului preşedinte, devenite evidente odată cu obstrucţionarea semnării contractului de asociere a ţării la Uniunea Europeană. Cele mai recente măsuri, desprinse, parcă, din strategiile politice ale Kremlinului, se referă la îngrădirea libertăţilor de asociere şi protest dictate prin modificările legislative convenite de Parlamentul de la Kiev nu mai departe de joia trecută. Astfel, activiştii civici sau politici pot fi condamnaţi la ani de închisoare sub acuzaţia de extremism. Mobilizaţi din nou pe reţelele de socializare, sute de mii de ucraineni au revenit, duminică, în Piaţa Independenţei. Martori oculari susţin că sute de protestatari au încercat să forţeze cordoanele de poliţişti pentru a pătrunde în cartierul guvernamental. Opoziţia susţine că incidentele ce au urmat au fost, de fapt, generate de provocatori care s-au amestecat printre manifestanţi.

Unele voci critică opoziţia pentru absenţa unui plan precis şi a unităţii liderilor. Expert în Europa de Răsărit în cadrul Universităţii din Köln, Gerhard Simon acuză anumite rateuri ale adversarilor puterii: "Nu sunt în stare să le ofere sutelor de mii care vin săptămânal pe Maidan o strategie realistă". Simplele "cereri de demisie nu sunt o soluţie aplicabilă", comentează Simon.

În vreme ce fostul ministru de Interne Iuri Luzenko le-a cerut conaţionalilor săi să recurgă la forţă pentru a îndepărta "banda guvernanţilor", restul opoziţiei face apel la adversarii puterii să nu comită acte violente ci să susţină crearea unui Parlament alternativ şi organizarea alegerilor anticipate. Între timp, mai susţin reprezentanţii opoziţiei, o altă formă optimă de protest ar fi greva generală; nu este primul apel la această formă de protest, până acum reacţiile au fost mai degrabă palide.

Dacă în capitală se iese săptămânal masiv în stradă, în vestul Ucrainei, numărul celor ce fac front comun împotriva puterii este vizibil mai redus. În schimb, estul şi sudul ţării, filo-ruse, sunt într-o majoritate covârşitoare de partea preşedintelui Ianukovici. Ultimatumul avansat de opoziţie preşedintelui, la 7 ianuarie, când i-au cerut demisia guvernului, expiră miercuri. Cum vor reacţiona adversarii puterii în cazul în care Ianukovici nu le va da curs cererii este încă greu de anticipat.