O nouă piatră de încercare pentru Europa

Europenii nu pot face faţă situaţiei, americanii dau o slabă mînă de ajutor şi evită să iasă în faţă. Pentru mulţi trauma afgană este încă vie, lupta împotriva terorismului a fost lungă, sîngeroasă, lipsită de rezultate concrete, dar ce înseamnă „a fost” de vreme ce ea continuă - sunt termenii în care se lasă parafrazat fundalul pe care cotidianul FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG proiectează actuala situaţie din Mali şi scrie: Este de preferat să nu ne imaginăm ce s-ar putea întîmpla dacă unităţi ale armatei franceze vor fi implicate într-un război în plin deşert african cu terorişti rătăcitori. Şi totuşi, prin intervenţia sa în Mali, Parisul a dat de înţeles că nu este dispus să asiste pasiv la naşterea unei noi baze jihaddiste în Africa de Nord. A lăsa acum Franţa de una singură, este de nepermis.

Ajutorul oferit deocamdată de Berlin Parisului este modest, fiind mai degrabă o expresie a unei atitudini expectative, prudente decît a unui angajament.

Dar afectează oare situaţia din Mali securitateaEuropei? Părerile sunt împărţite.

DONAUKURIER îmbrăţişează punctul de vedere comod potrivit căruia misiunea trupelor Hexagonului în fosta colonie este pentru moment un război al Franţei. Ziarul întrevede în energica intervenţie a preşedintelui Hollande şi o modalitate a acestuia de a se sustrage problemelor interne cu care se confruntă Franţa, din care motiv Germania face bine că stă deoparte.

Şi pentru cotidianul ceh conservator LIDOVE NOVINY, Mali este doar o problemă a Franţei. Dimpotrivă, Mali este o problemă europeană, decretează de la Madrid EL PAIS, îndemnînd Europa să facă tot ce-i stă în putinţă pentru ca la porţile ei să nu se închege un stat radical islamic, cu un mare potenţial de contaminare a ţărilor din jur. Dovezile nu au întîrziat.

Răpirea muncitorilor de pe platformele petroliere din Algeria îl îndreptăţeşte pe editorialistul cotidianului WESTDEUTSCHE ALLGEMEINE ZEITUNG să se teamă de tot ce poate fi mai rău, fiind sigur că în spatele acţiunii stă Al Qaida. Atentatul este un act de răzbunare după intervenţia Franţei în Mali: islamiştii din nordul statului african proferaseră de altfel anterior atentatului ameninţări grave la adresa occidentului. Nici Franţa şi cu atît mai puţin ţările care au sărit în ajutorul ei nu au voie să se lase intimidate.

Numai că dimensiunile mobilizării Europei spre a sprijini Franţa sunt încă foarte modeste, observă din neutra Elveţie NEUE ZÜRCHER ZEITUNG. Încercînd să desluşească motivele acestei „apatii”, ziarul citat crede că în capitalele europene prioritară este încă retragerea trupelor din Afganistan.

Din Danemarca, unde Parlamentul a promis în cvasi unanimitate sprijin Franţei, BERLINGSKE TIDENDE este convins că Mali va pune la încercare capacitatea Europei de a se mobiliza suficient pentru a ajuta statul african să-şi redobîndească securitatea.

Riscurile unui angajament militar european în Mali le întrevede din Austria KURIER: a alunga islamiştii cu ajutorul a doar cîteva mii de militari, într-o ţară de două ori mai mare ca Franţa, riscă să se transforme într-un al doilea Afganistan.

Jihaddiştii au pus însă ochii şi pe Siria, unde numărul victimelor războiului civil sporeşte cu fiecare nouă zi. Răzmeriţa împotriva lui Assad s-a transformat într-un război al tuturor împotriva tuturor, într-un conflict cu profunde componente religioase şi cu nu mai puţine implicaţii internaţionale, rezultă din cuprinsul editorialului publicat pe prima pagină a cotidianului FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG. Concluzia este demnă de luare aminte: războiul din Siria nu se va decide prin livrarea de armament uneia sau alteia din părţi, ci doar prin angajarea Moscovei şi a Washingtonului în favoarea aflării unei soluţii politice.O soluţie militară nu se întrevede, iar soluţia politică va avea succes numai cînd Moscovei îi va fi curmată teama că Washingtonul ar putea pune la cale prin Consiliul de Securitate ONU răsturnarea unui regim detestat. Este adevărat că ameninţările Moscovei sunt dogmatice, ea nu este însă insensibilă la primejdia pe care jihaddiştii din Siria o reprezintă şi pentru Rusia.

Cît de primejdioşi sunt însă islamiştii egipteni pentru Europa? Care s-a decis să sprijine financiar consolidarea democraţiei în ţara de pe Nil, măsură care i se pare înţeleaptă cotidianului olandez DE VOLKSKRANT, amintind că dacă guvernul de la Cairo se abate de pe calea cea dreaptă, există modalităţi de a stopa orice ajutor.

Totuşi, nu cumva a-l sprijini pe Mursi este ca şi cum Europa ar creşte şarpele la sîn? Fiindcă la iveală au fost date de către Middle East Media Research Institute, cu sediul la Washington, afirmaţii făcute de Mursi într-un interviu din 2010, extrem de vexante, de injurioase şi pline de ură la adresa Israelului. Confruntat cu aceste agresiuni verbale, după întîlnirea avută deunăzi la Cairo cu senatorul american John McCain, preşedintele egiptean a declarat că afirmaţiile au fost scoase din contextul în care era criticată politica dură a Israelului în fîşia Gaza.