O nouă politică de securitate

Preşedintele Traian Băsescu la prima şedinţă a CSAŢ pe care a prezidat-o a propus o reorientare majoră a politicii de securitate prin înlocuirea politicii reactive cu cea preventivă, după modelul lansat de administraţia Bush.

Comunicatul CSAT, spune referitor la acest aspect, că “în privinţa terorismului organizat, România trebuie să decidă dacă acţionează preventiv, alături de aliaţi, în afara frontierelor ţării, sau se limitează la o politică reactivă. Şeful statului român, se precizează în comunicat, în calitate de preşedinte al CSAT, a pledat pentru acţiune preventivă, urmînd ca, în următoarele 30 de zile, să se adopte o soluţie definitivă din acest punct de vedere”.

Schimbarea aceasta, dacă se va produce, este una majoră şi presupune o implicare mult mai mare de natură militară în diferite zone ale Globului alături de SUA si Marea Britanie. De altfel şedinţa CSAT a avut loc la scurt timp după o reuniune a şefilor de Stat Major ai coaliţie antiirakiene, organizată de americani la Bucureşti. Presa a fost informată cu totul sumar, dar este de bănuit că acolo s-a discutat şi despre posibilitate unei implicări mai active a armatei române.

Propunerile lui Traian Băsescu nu reprezintă de altfel o surpriză deoarece ele se încadrează perfect în politica anunţată pînă acum. Încă din clipa în care a cîştigat alegerile, Traian Băsescu a spus că nu poate miza exclusiv pe UE în politica de securitate şi că are nevoie de o ancoră mai puternică în politica americană. Aceasta a fost de fapt semnificaţia acelei declaraţii notorii privind axa Washington-Londra-Bucureşti. Aşa cum explica mai tîrziu şi ministrul de Externe, Răzvan Mihai Ungureanu, opţiunea pentru Washington nu presupune o exclusivitate şi nu reprezintă o opoyyitie faţă de politica europeană. În orice caz e un fel de a spune că România nu ar trebui să-şi pună toate opţiunile de politică de externă sub umbrela UE, iar primi care au salutat această poziţie au fost desigur britanicii.

Reacţiile au venit foarte rapid. Fostul ministru de Externe Mircea Geaană a declarat că "a primit cu perplexitate anunţul CSAT privind acţiunea preventivă, ca strategie de siguranţă naţională. Este o schimbare atît de radicală şi brutală în problema siguranţei naţională, a mai spus Mircea Geoană, încît am decis să cerem audieri, în Parlament, a celor responsabili în această privinţă. A ne juca cu asemenea concepte, a urmat Geoană este neserios. Nu putem risca să angrenăm România în conflicte la distanţă foarte mare, pe unul din cele mai controversate subiecte", a încheiat fostul ministru de Externe, referindu-se la terorism.

Ministrul Apărării Naţionale, Teodor Athanasiu, a adus între timp anumite precizări, explicînd că strategia de siguranţă naţională nu a fost stabilită şi că preşedintele a lansat o tema de lucru, prezentîndu-şi propria viziune. Preşedintele Traian Băsescu, a explicat Athanasiu, a solicitat elaborarea unei strategii astfel încît să nu fie aşteptat efectul acţiunilor teroriste, aşa cum s-a întîmplat, spre exemplu, în Spania, ci să fie luate măsuri preventive, iar terorismul "să fie atacat la el acasă pentru a-l anihila".

Ministrul de Externe, Răzvan Mihai Ungureanu explica şi el, minimalizînd însă puţin importanţa dezbaterii, că a fost doar “un exerciţiu intelectual” pe această temă.

Subiectul are însă din punctul de vedere al preşedintelui Traian Băsescu o importanţă excepţională şi nu va ezita să reia dezbaterea cu primul prilej. O dovadă este faptul că generalul Constantin Degeratu, consilierul prezidenţial în chestiuni de securitate a dat un interviu postului de radio Info Pro în care a pledat pentru politica intevenţionisă argumentînd pe larg ideile lui Traian Băsescu: "România a susţinut intervenţia în Kosovo în 1999. România a participat chiar cu forţe combative la cele două misiuni din Afganistan şi Irak şi încă participă la acţiuni de luptă împotriva terorismului. Sîntem participanţi la aceste conflicte şi trebuie s-o spunem cu sinceritate, să abordăm onest această chestiune, ca naţiunea să înţeleagă în ce postură ne aflăm din punct de vedere strategic", a mai spus Constantin Degeratu.

Am putea asista aşadar şi în România la o polarizare a opiniilor în funcţie de politica americană. Aşa cum am văzut din intervenţia lui Mircea Geoană, deocamdată omul cel mai avizat din PSD cît priveşte politica globală, fostul partid de guvernămînt se va opune cu toate mijloacele acestei noi orientări de politică externă invocînd cheltuielile greu de suportat sau pierderile de vieţi omeneşti şi nu în ultimul rînd contradicţiile cu politica Uniunii Europene. Traian Băsescu şi cei care îi susţin opţiunile, vor invoca nevoia unei garanţii mult mai puternice privind securitatea ţării în contextul în care UE nu are o idee precisă de ce înseamnă o politică comună de securitate.