O reconciliere încifrată

În timp ce Vasile Blaga şi Klaus Johannis însoţiţi de câţiva colaboratori au început negocierile privind desemnarea unui candidat comun la prezidenţiale, Călin Popescu Tăriceanu lansa un apel către liberali încercând să împiedice punerea în aplicare a proiectelor anunţate: ”Nu cred că mai trebuie să-şi facă nimeni iluzii: odată ce începe fuziunea PNL cu PDL, odată ce progresează «unificarea dreptei», va fi foarte uşor pentru Traian Băsescu să găsească soluţii de a atrage de partea sa o mare majoritate din foştii săi colegi din PDL pentru a obţine controlul noului partid!”.

În esenţă, Călin Popescu Tăriceanu cere colegilor săi liberali să păstreze linia politică din 2007 privind refuzul de a colabora cu şeful statului. Fostul preşedinte al PNL nu se află astăzi în cea mai bună poziţie morală, iar mesajul său nu se va bucura probabil de receptarea scontată, dar el a atins un punct sensibil. Într-adevăr, pentru liberali problema cea mai delicată este reluarea relaţiilor de colaborare cu preşedintele suspendat în 2012.

S-a remarcat că proiectul fuziunii dintre PDL şi PNL nu îi cuprinde pe cei din PMP, ceea ce ar sugera că Blaga şi Antonescu ar fi convenit să izoleze partidul preşedintelui. Aşa a şi părut la prima vedere, cu atât mai mult cu cât militanţii de frunte ai Mişcării Populare au avut numai comentarii critice la adresa apropierii dintre PNL şi PDL. Cu toate acestea, nu este deloc sigur că o apropiere a celor două partide rivale ar avea ca rezultat marginalizarea lui Traian Băsescu. Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, nu are, după toate aparenţele, informaţii din interiorul operaţiunii, dar instinctul nu l-a înşelat. Preşedintele nu ar putea fi cu adevărat izolat prin această refacere a alianţei PNL-PDL, ci mai curând avantajat. În primul rând, este evident că trecerea grupului PNL la PPE îl ajută pe preşedinte să-şi sporească influenţa în cercurile politice care ar putea prelua conducerea Europei pentru următorii 5 ani. Colaborarea cu Traian Băsescu este inevitabilă şi face, aşa-zicând, parte din ”contract”. Grupul românilor din PPE nu ar putea vota decât ceea ce a susţinut preşedintele ţării în reuniunile Consiliului European.

Să luăm, de asemenea, în calcul câteva detalii. Potrivit Mediafax, la întâlnirea de astăzi de la sediul PNL din Kiseleff, Vasile Blaga a fost însoţit de Cătălin Predoiu, Gheorghe Falcă, Mircea Sava, George Scripcaru şi Gheorghe Flutur. Primarul Aradului, Gheorghe Falcă, de exemplu, nici nu face parte din conducerea restrânsă a PDL(BPN). În orice caz, prezenţa lui Falcă şi Scripcariu sugerează că discuţiile de fuziune nu vor lua o turnură anti-Băsescu. Ei au făcut parte şi din grupul de susţinere al Elenei Udrea înainte ca aceasta să părăsească partidul. Aşadar, dacă pe plan extern, în Parlamentul European, colaboarea în cadrul PPE este inevitabilă, pe plan intern se pregătesc de pe acum anumite tampoane diplomatice. Mai înainte ca PDL să anunţe fuziunea cu PNL se pare că Vasile Blaga s-a reconciliat cu partizanii din interior ai preşedintelui. Prezenţa lui Emil Boc ar fi fost prea stridentă, ar fi fost ca şi cum preşedintele însuşi ar fi venit în vizită. În fine, absenţa manifestă a lui Crin Antonescu sugerează la rândul ei că cele două grupări caută să lase deoparte tot ceea ce ar aminti prea mult de rivalităţile din trecut, tot ceea ce ar fi insolubil în noua combinaţie politică.

E limpede şi faptul că premierul Victor Ponta şi preşedintele Senatului Călin Popescu Tăriceanu au tot interesul să sublinieze cât mai apăsat rolul pe care l-ar avea preşedintele Traian Băsescu. Dar dincolo de strategiile de campanie ale unora sau altora, este un fapt obiectiv că apropierea dintre PNL şi PDL nu îl poate izola pe preşedinte, ci dimpotrivă îi va spori influenţa politică.