1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

O vecinătate dificilă...

Rodica Binder17 noiembrie 2006

Tematizate în presa din ţară, relaţiile dintre Ungaria şi România reţin azi şi atenţia ziarelor internaţionale pornind de la lucrările şedinţei comune a guvernelor celor două ţări.

https://p.dw.com/p/B0zE
Imagine: AP Graphics

„O vecinătate dificilă” s-ar lăsa tradus titlul unui amplu articol apărut în FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG. După ce trece în revistă istoricul întîlnirii – prima a avut loc în 2005 - autorul relatării relevă condiţiile uşor modificate în care de desfăşoară dialogul ungaro - român acum: România va fi primită în Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007, dar Ungaria a încetat să mai fie elevul model în materie de reforme, în clasa noilor primiţi.

Pe lîngă proiectele comune – care nu suscită notabile puncte de vedere divergente, excepţie face complexul minier de la Roşia Montană, în discuţie se află şi subiecte ceva mai sensibile, unele mai noi altele legate de istoria celor două ţări. Între cele noi figurează şi gradul de deschidere al pieţii de lucru din Ungaria pentru cetăţenii români dar şi recurenta chestiune a unei autonomii teritoriale, a unei universităţi maghiare în Transilvania ( la Cluj) precum şi dreptul ciangăilor de a vorbi limba maghiară în spaţiul public.

„Complexul Trianon” – originile istorice ale disensiunilor

Nici cel mai infim complex de vinovăţie nu pare să-l macine pe ex - premierul român Adrian Năstase – ajuns pe banca acuzării. Dimpotrivă, la două zile după formularea unuia din capetele de acuzare, Năstase, implicat într-un proces de corupţie, contraatacă, se poate afla, între altele, din lectura articolului publicat in NEUE ZÜRCHER ZEITUNG. În relatare se menţionează că DNA, o instituţie fondată la inistenţele Uniunii Europene, lucrînd superprofesionist, a dat publicităţii actul de acuzare: o listă de învinuiri cărora li se vor mai adăuga altele, sume de delict ridicîndu-se la 1,37 milioane euro. Autorul articolului menţionează şi activitatea de vînător al lui Adrian Năstase, practicată în „buna tradiţie ceauşistă” dar şi cea de colecţionar, aceasta din urmă abuzivă şi ilicită.

Cîteva din dovezile nesăbuitei lăcomi a cuplului Năstase sunt în continuare menţionate în textul articolului. De asemenea şi atacurile virulente ale lui Năstase împotriva propriului partid, cînd în rîndurile acestuia a fost dezbătută eventualitatea excluderii unor „tovarăşi de rang şi nume”. În încheiere este consemnat episodul aproape anecdotic al deschiderii uşilor reşedinţei Năstase în faţa camerelor de luat vederi ale televiziunii: unii telespectatori au rămas sideraţi de luxul debordant al locuinţei ex-premierului, alţii - oripilaţi de prostul gust al colecţionarului parvenit, proaspăt îmbogăţit.

Economie în creştere în România şi Bulgaria

Şi tot azi, BERLINER UMSCHAU consacră României şi Bulgariei înaintea aderării la Uniunea Europeană un articol cu profil economic, în care se afirmă că tigrii s-ar fi răspîndit din Asia şi în Europa de sud-est şi în Balcani. Evident, este conotată în aceşti termeni perspectiva pozitivă a extinderii cooperării la nivelul întreprinderilor mici şi mijlocii precum şi piaţa de consum, larg deschisă, în acest spaţiu, în faţa produselor germane şi occidentale.

Cine nu munceşte, pleacă

Cine nu este decît „tolerat” nu are voie să lucreze, cine vrea să deţină dreptul de şedere în Germania este obligat să dovedească că are un loc legal de muncă - scrie SCHWARZWÄLDER BOTE notînd – nu fără ironie – că astfel înţeleg să simplifice complicata chestiune unii miniştrii de interne ai unor landuri federale atunci cînd în discuţie se află tocmai străini care trăiesc deja de multă vreme în Germania. Tema dreptului de şedere reţine şi azi din plin atenţia presei tocmai fiindcă este într-atît de complicată şi complexă.