Obama: discursul despre reducerea impozitelor naţiunii

"Pentru anul 2010, prioritatea" anunţată de preşedintele american Barack Obama, în discursul rostit în faţa camerelor reunite ale Congresului Statelor Unite, o reprezintă "crearea de locuri de muncă". Şeful Executivului de la Washington a promis, în campania electorală, să reducă şomajul; după un an de mandat, statisticile îl contrazic: o creştere a ratei celor fără slujbă de la şapte la zece procente.

Un pachet legislativ aferent este ceea ce Casa Albă propune în acest al doilea an de mandat. Modalităţile de operare vor fi susţinute, conform preşedintelui, prin reorientarea a 30 de miliarde de dolari din împrumuturile returnate de industria de pe Wall Street către către instituţiile bancare din linia a doua, mai apropiate de micii întreprinzători americani, adevăratul motor de pe piaţa locurilor de muncă. "Am în vedere o relaxare a fiscalităţii pentru micii antreprenori, în aşa fel încât", a punctat Obama, "aceştia să fie capabili să angajeze peste un milion de persoane şi să ridice nivelul salarizării".

În ce priveşte cheltuielile bugetare, anul 2010 se anunţă mai auster:"Ca orice familie care strânge cureaua, vom finanţa doar ceea ce este important. Şi dacă va trebui să îmi impun dreptul de veto în acest sens, am s-o fac", s-a angajat şeful Executivului de la Washington, care, pe de altă parte, a admis că primul an de mandat nu le-a oferit americanilor acel răspuns politic pe care l-ar fi aşteptat din partea Preşedinţiei democrate după campania câştigată în 2008. Situaţia a fost resimţită, de altfel, electoral, în alegerile parlamentare din Massachusetts, pierdute de către democraţi, astfel încât majoritatea deţinută de partidul lui Obama în Senat s-a subţiat până sub pragul controlului politic în Congresul Statelor Unite. Republicanilor Obama le-a amintit cu reproş că un refuz constant al opoziţiei conservatoare de a sprijini propunerile Casei Albe poate fi un succes vremelnic dar nu se constituie într-o probă a capacităţii de a conduce o ţară.

În ce priveşte scăderea de încredere în preşedinte din primul an, "am partea mea de responsabilitate, pentru că nu le-am explicat americanilor mai clar despre ce este vorba" în reforma sănătăţii, a recunoscut Barack Obama, cerând totuşi senatorilor şi reprezentanţilor să nu obstrucţioneze un proiect social pe care îl consideră fundamental pentru populaţia Americii.

Chiar dacă, în mare, a păstrat linia liberalismului de stânga, Obama a ţinut să le iasă şi republicanilor în întâmpinare, vorbind despre interes naţional în industria energetică, prin suplimentarea resurselor exploatate şi, pe cât se poate, prin retehnologizare ecologică.

Politica externă a Americii şi-a găsit locul scurt, la finalul discursului. Obama a vorbit, în termeni deloc ampli, despre retragerea din Irak şi întărirea din Afghanistan, despre reducerea arsenalului nuclear, despre izolarea Coreei de Nord şi Iranului, preşedintele american promiţând, literalmente, Teheranului că ignorarea, de către iranieni, a îndatoririlor lor va atrage consecinţe.

Autori: Christina Bergmann (Washington) / CŞ
Redactor: Petre M. Iancu