Obama după Massachusetts

Săbătorirea unui an de la instalarea în Casa Albă a preşedintelui american Barack Obama a fost umbrită de o lovitură gravă pe plan politic. Consecinţele rezultatului alegerilor din statul Massachusetts vor fi cu bătaie lungă. Prin susţinerea candidatei democrate, Martha Coakley în decursul campaniei electorale, preşedintele Obama a arătat cât de importantă era o victorie a democraţilor.

Însă alegătorii din Massachusetts au decis altfel, oprind mai întâi de toate reforma sistemului de sănătate. Cu totalul de 41 de voturi de care se bucură în prezent conservatorii în Senatul american, aceştia pot bloca negocierile privind reforma sistemului de sănătate la nesfârşit, ducând probabil la eşecul proiectului de reformă. A se plânge acum că minoritatea de 41 de voturi ajunge pentru a bloca un proiect politic atât de important este tardiv. Adevărul este că majoritatea păstrată de democraţi în Senat nu este suficientă pentru a impune reforme sau proiecte de lege.

Un adevăr valabil nu numai pentru reforma sistemului de sănătate ci pentru toate planurile preşedintelui Barack Obama. Democraţii sperau că printr-o victorie în Massachusetts pot menţine majoritatea precară din Senat pentru a impune o parte din reformele planificate, până la desfăşurarea alegerilor parlamentare generale din luna noiembrie, alegeri la care experţii prevăd şi mai multe pierderi pentru Partidul Democrat.

Speranţele liberalilor de stânga au fost însă distruse odată cu victoria conservatorului Scott Brown în Massachusetts. Noile legi privind protecţia mediului, regularizarea sistemului bancar sau reforma legislaţiei privind imigraţia, proiectele aflate pe agenda preşedintelui Obama, sunt respinse cu convingere de noul senator republican. Ca urmare, nu va mira pe nimeni dacă senatorul Brown va face tot posibilul pentru a bloca proiectele iniţiate de şeful Casei Albe şi Partidul Democrat.

Consecinţele politice pe plan naţional sunt foarte clare. Se pune astfel întrebarea care vor fi consecinţele în politica externă a Washingtonului. Cel puţin în ceea ce priveşte protecţia mediului, Statele Unite nu mai pot prelua rolul de lider mondial, aşa cum ar fi dorit preşedintele Obama. Fără susţinerea Congresului american, şeful Casei Albe nu mai poate face promisiuni convingătoare pe scena politică internaţională. Iar administrarea afacerilor interne va solicita pe viitor mult din energia şi timpul preşedintelui. Rămâne de văzut cât angajament va mai arată Barack Obama în politica externă.

Şeful Casei Albe îşi va reveni probabil repede din şocul provocat de înfrângerea din Massachusetts şi va căuta soluţii eficiente pentru rezolvarea problemelor cu care se va confrunta pe plan intern. Însă politica radicală a schimbării, leitmotivul campaniei electorale a preşedintelui Obama, nu va mai fi posibilă.

Autori: Christina Bergmann/ M.P.
Redactor: Cristian Ştefănescu