Obama pledează pentru reformarea pieţelor financiare

Cu doar o săptămână în urmă, toţi republicanii din Senat s-au pronunţat împotriva unei reforme a pieţelor financiare într-o scrisoare comună. Actualmente, se arată însă dispuşi să colaboreze cu preşedintele Obama în acest proiect complex.

Observatorii s-ar fi aşteptat, în aceste condiţii, la o abordare dură din partea Şefului Casei Albe în discursul rostit la Cooper College, la New York, în apropiere de Wall Street. Se ştie că îi plac atacurile împotriva bancherilor americani, cu care reuşeşte mereu să câştige simpatia unei mari părţi a populaţiei, însă de data aceasta, s-a rezumat la declaraţii mai generale:

"Fără o astfel de reformă, societatea noastră este construită pe nisipuri mişcătoare, care vor expune familiile noastre, concernele şi întreaga economie mondială la crize viitoare."

Mai multă siguranţă pentru contribuabili

Obama a respins acuzaţiile adversarilor săi politici, potrivit cărora ar intenţiona să distrugă rolul pieţei ca instrument pentru economia financiară:

"Cred în puterea pieţelor libere şi într-un sector financiar puternic. Însă o piaţă liberă nu poate însemna că unii pot să-şi ia orice vor, indiferent pe ce cale."

Cel mai important este, potrivit lui Obama, următorul aspect:

"Obiectivul reformei financiare este să-i asigurăm pe contribuabili că nu vor mai fi niciodată nevoiţi să plătească pentru că un concern e considerat prea mare şi important pentru a fi lăsat să dea faliment."

Pentru aceasta, Şeful Casei Albe propune un set întreg de reglementări. De pildă, separarea acordării de credite de speculaţiile financiare şi supravegherea afacerilor cu produse financiare complicate, aşa-numitele derivate, care ar urma să devină mai transparente.

Mulţi republicani sprijină proiectul de reformă

În plus, Obama vizează crearea unei organizaţii pentru protecţia consumatorului, care să-i consilieze pe cetăţenii care încheie contracte de credite bancare sau ipotecare. Proiectul de reformă al Şefului Casei Albe mai prevede ca acţionarii unui concern să aibă mai multă influenţă, pentru a preveni posibilele excese financiare ale bancherilor sau managerilor.

Un alt aspect important al proiectului de reformă este crearea unui fond de 50 de miliarde de dolari, alimentat din banii băncilor, destinat unor viitoare pachete de salvare pentru institutele financiare, în scopul ca asanarea băncilor în vremuri de criză să nu mai fie finanţată de contribuabilii americani.

Tocmai acest punct i-a nemulţumit pe republicani, care au argumentat că înfiinţarea unui fond de salvare pentru băncile americane ar putea încuraja institutele financiare să se aventureze în speculaţii extrem de riscante, ştiind că, la nevoie, noul fond comun le va sări în ajutor. În ciuda divergenţelor, proiectul de reformă este dezbătut cu toată seriozitatea, iar mulţi republicani îl sprijină, ca de pildă senatoarea Kay Bailey Hutchison din Texas:

"Avem cu toţii acelaşi obiectiv: să nu se mai spună niciodată că un concern e prea mare pentru a fi lăsat să dea faliment."

Autor: Ruediger Paulert / Alexandra Sora
Redactor: Ovidiu Suciu