Ocazii ratate

Ar fi un miracol - scrie WIESBADENER KURIER - dacă vizita lui Bush în Orientul Apropiat ar intra cu adevărat în cărţile de istorie fiindcă ar marca o cezură în eternul conflict.

La o privire mai atentă însă, un nou început nu este exclus crede HAMBURGER ABENDLATT, pornind de la premiza că o modificare a mentalităţii politice în regiune s-a produs totuşi, actuala situaţie oferind o remarcabilă şansă iar pentru Bush, care nu mai are nimic de pierdut, ultima ocazie de a mai atinge un obiectiv. O ipoteză iluzorie în optica ziarului KURIER fiindcă în timpul administraţiei Bush America şi-a pierdut orice credibilitate în materie de mediator onest al procesului de pace în Orientul Apropiat. Totuşi, prezenţa Sefului Casei Albe în regiune ar putea modifica cel puţin climatul politic crede FINANCIAL TIMES, fără ca această schimbare să echivaleze cu o corectură a propriului curs politic, scrie EL PAIS, ziarul spaniol făcîndu-l pe preşedintele Bush responsabil de declanşarea unui haos ce pare ireparabil într-o regiune care deţine o importanţă capitală din perspectiva rezervelor de ţiţei şi a păcii în lume.

Aceasta chiar dacă, aşa cum precizează FRANKFURTER ALLGEMEINE în editorialul de pe prima pagină, Bush a respins categoric reproşurile că agenda democratizării Orientului Apropiat a rămas cu foile albe. Bush ar trebui să admită că democraţia nu creşte la fel de bine pe orice sol.

In locul promiselor şi aşteptatelor schimbări – o „ agitaţie zăpăcitoare” - acesta este bilanţul primelor luni de guvernare a preşedintelui Nicolas Sarkozy constată LAUSITZER RUNDSCHAU, comentînd prima conferinţă de presă a Şefului palatului Elysee. La opt luni de la preluarea mandatului de preşedinte, Sarkozy a înţeles că trebuie înainte de toate să-şi precizeze metoda, scrie LE FIGARO opinînd că discursul în faţa a 500 de jurnalişti a ecranat tumultuoasa sa viaţă particulară. Cu aşa zisa „politică a civilizaţiei” inspirată de sociologia unui Edgar Morin, Sarkozy intenţionează să dea conţinut, durabilitate şi sens acţiunilor sale politice, îmbrăţişînd teza solidarităţii, a răspunderii faţă de celălalt, respingînd principiul anonimităţii şi izolării individului, poziţii care seamănă din nou derută în stînga franceză. Dar creşterea economică, costurile ridicate pe care le are prelungirea mediei de viaţă, sărăcia care ameninţă pături tot mai largi ale populaţiei, sunt teme lăsate de-o parte de preşedinte constată OUEST FRANCE. Escapadele sale amoroase care umplu paginile presei de bulevard ocultează problemele reale ale Franţei , crede JYLLANDS POSTEN.

O problemă reală a Germaniei şi nu numai a ei – dimensiunile alarmante ale criminalităţii juvenile – instrumentalizată electoral , seamănă zîzanie între partenerii marii coaliţii şi temeri în cercurile unor observatori politici care întrevăd în noile planuri şi în stadiul actual al dezbaterilor, pericolul brun.

Angela Merkel nu are nevoie de aplauzele partidului de extremă dreaptă NPD, scrie ziarul flamand DE MORGEN, în timp ce tocmai aceste aplauze ar putea să-i readucă la raţiune pe Roland Koch şi susţinătorii săi notează THÜRINGISCHER LANDESZEITUNG întrevăzînd în unele din argumentele invocate în încinsa dezbatere, între care şi acela că mai ales tinerii imigranţi sunt predispuşi să comită delicte, doar prejudecăţi xenofobe.

„Încetaţi campania electorală !” somează FRÄNKISCHER TAG condamnînd derapajul verbal al ex-cancelarului Schröder care a acuzat-o pe succesoarea sa Angela Merkel că ar fi mioapă de ochiul drept.

În sfîrşit, DER STANDARD relatează despre noul conflict în resortul justiţiei româneşti şi despre mai vechea dispută dintre preşedintele Băsescu şi premierul Tăriceanu, reaprinsă de respingerea de către cel dintîi a propunerii făcute de cel de-al doilea, ca în fruntea ministerului justiţiei să fie desemnată senatoarea Norica Nicolai. Pînă una alta, dă de înţeles ziarul, spectrul sancţiunilor Uniunii Europene ameninţă România.