Occidentul, Orientul si confuzia

Editorialele apărute azi pe marginea situaţiei din Iran şi a discursului programatic rostit duminică seara de premierul israelian Beniamin Netaniahu demonstrează că perplexitatea este mare.

Ziarele germane bunăoară exprimă opiniile cele mai diverse privind progresul înregistrat în conflictul israeliano-arab în urma alocuţiunii liderului de la Ierusalim, care s-a pronunţat în premieră absolută în favoarea soluţiei celor două state în Ţara Sfântă. Unii comentatori cred, de pildă, că nu s-ar fi petrecut de fapt mai nimic, devreme ce "toţi şefii de guvern ai statului evreu de la Rabin încoace ar fi evocat un stat palestinian".

Ca si cum n-ar exista o diferenta majora intre stanga si dreapta israeliana.

Concomitent, Neue Osnabruecker Zeitung preia integral punctul de vedere arab şi palestinian, afirmând că alocuţiunea premierului israelian ar fi constituit "praf aruncat în ochii preşedintelui american", spre a-l calma pe Obama şi "a-i tempera revendicările neliniştitoare".

Unii analişti mai sobri şi mai buni cunoscători ai situaţiei extrem de complicate din Orientul Mijlociu se manifestă mai lucid. "Mai bine mai târziu decât niciodată", exclamă de pildă ziarul berlinez (de stânga) TAZ, care notează: "menţionând soluţia celor două state pentru două popoare, premierul israelian şi-a luat oficial adio de la poziţia sionismului de dreapta".

Ce-i drept, "Netanjahu s-a pronunţat pentru negocieri fără precondiţii, condiţionându-le concomitent", ceea ce va complica desigur tratativele de pace. Dar "revendicările sale nu sunt lipsite de sens. Trebuie exclus de pildă riscul rachetelor lansate din Cisiordania asupra Tel-Avivului", subliniază acelaşi cotidian. Care articulează şi marea dilemă a momentului. "Cum poate fi oare evitată extinderea puterii islamiştilor, care continuă să se bucure de o mare popularitate, fără să se ciuntească drepturilor palestiniene?"

Neue Zuercher Zeitung înregistrează reacţiile de unanimă condamnare iscate de alocuţiunea lui Netaniahu în lumea arabă. Ziarul elvetian le consemnează însă, în mod echilibrat, şi pe cele israeliene, acoperind de la stânga la dreapta întregul spectru politic, care pendulează violent între critici aspre şi elogii nedisimulate.

La rândul său, Frankfurter Rundschau critică analiza conflictului, propusă de Netaniahu, considerând-o unilaterală, în măsura în care liderul de la Ierusalim le atribuie palestinienilor întreaga vină pentru nerezolvarea lui. Dar chiar şi acest ziar de stânga concede că, dacă "progresul" înregistrat în Orientul Mijlociu prin discursul premierului este "minim", pasul realizat de şeful executivului israelian "trebuie cotat drept uriaş, câtă vreme se ţine cont de persoana care l-a rostit". Motiv pentru care SUA l-au şi elogiat, "ştiut fiind că reacţia decisivă aparţine preşedintelui american".

Dar nici Obama nu e scutit de critici mai mult sau mai puţin ponderate în legătură cu maniera în care occidentul înţelege să-i sprijine, respectiv să-i lase să fiarbă în suc propriu, pe protestatarii iranieni reprimaţi de regimul iranian. Sueddeutsche Zeitung semnalează cecurile în alb pe care preşedintele american le-a împărţit generos, inclusiv mulahilor.

Ziarul regretă faptul că, în ciuda acumulării în timp record a unui uriaş credit extern de către americani, "spaţiul de manevră al Casei Albe se vede mult redus atât din pricina rezistenţei noului guvern israelian la reformele propuse de Washington, cât şi din cauza realegerii în funcţie a preşedintelui Ahmadinedjad".

Stuttgarter Nachrichten pune degetul pe rană. "Guvernul american se rezumă să observe. Obama aşteaptă finalul protestelor iraniene, spre a decide dacă va continua să întindă mâna Iranului. Se repetă ca atare ceea ce s-a întâmplat de-atâtea ori. Democraţii iranieni se văd nevoiţi să lupte singuri pentru victorie, înainte de a li se da o mână de ajutor din exterior".

Şi Financial Times Deutschland îşi manifestă consternarea provocată de ecoul "înspăimântător de slab iscat de vădita fraudare a alegerilor iraniene". Revoltat se arată ziarul îndeosebi din pricina reacţiei incalificabile a Europei. Ziarul notează: "E de–a dreptul fatal ca diplomatul şef al UE, Solana, şi câteva state membre ale comunităţii să se pronunţe încă de pe-acum în favoarea continuării dialogului cu Teheranul şi să le dea astfel mână liberă fundamentaliştilor islamici iranieni".

Autor: Petre M. Iancu
Redactor: Rodica Binder