Occidentul trebuie să intervină

Alegerile prezidenţiale din Belarus oferă şi astăzi prilejul unor ample dezbateri în presa germană şi internaţională.

Ziarul münchenez Tageszeitung scrie: „Rezultatul scrutinului a fost previzibil. Acum a sosit însă momentul ca Occidentul să intervină, deoarece situaţia ar putea deveni critică în orice moment. Demonstraţiile opoziţiei pot deveni periculoase pentru populistul Lukaşenko, (...) iar el nu va pregeta să recurgă la violenţă împotriva lor. Atunci nu va mai rămâne decât un singur mijloc de constrângere, de care Occidentul ar trebui să facă uz chiar imediat, şi anume: Putin. Dependenţa economică de Rusia este punctul cel mai sensibil al lui Lukaşenko.”

Märkische Oderzeitung din Franfurt/Oder este de aceeaşi părere: „Pe lângă Consiliul European şi Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa, şi Miniştrii europeni de Externe au calificat, de data aceasta alegerile din Belarus drept o farsă electorală. (…) Aproape un sfert al populaţiei belaruse îl sprijină pe profesorul fizician, liderul opoziţiei, Alexander Milinkevici. Ieri seară, Lukaşenko n-a îndrăznit să intervină împotriva demonstranţilor contestatari ai rezultatului alegerilor. Dar el nu va ezita să recurgă la represiuni de îndată ce va avea impresia că nu se mai află sub privirea artentă a Occidentului. De aceea Europa n-are voie să-i dea pace. Ea trebuie să insiste în mod special asupra schimbării atitidudinii Moscovei vis-*a-vis de regimul de la Minsk”.

Cotidianul elveţian Tagesanzeiger din Zürich Tagesanzeiger e de părere că: „un ajutor economic substanţial pentru Belarus din partea Europei ar putea schimba mult în următorii cinci ani, mai mult în orice caz decât necontenitele apeluri la pace sau izolarea politică a ţării.”

Schimbare de temă. În plan intern, conflictul social şi grevele salariaţilor din serviciul public care durează de şase săptămâni, ocupă şi astăzi spaţii ample în paginile cotidianelor germane. Ziarul regional Offenburger Tagblatt scrie:

„Păgubiţii grevelor şi ai întregului conflict social sunt simplii cetăţeni. Lor va trebui să li se dea socoteală cum de negocierile au eşuat datorită disensiunii pentru prelungirea infimă a orelor de muncă săptămânale. Repartizat pe zile lucrătoare e vorba de o diferenţă mai mică de patru minute pe zi. În curând, taberele angrenate în conflict se vor certa pe câteva secunde. Oare nu şi-au pierdut deja demult uzul raţiunii?”, se întreabă Offenburger Tagblatt.

Greva personalului medical desfăşurată în paralel este astăzi aspru criticată de şeful asociaţiei spitalelor germane, Rudolf Kösters, citat de cotidianul regional Rheinische Post: „Cererea medicilor de sporire a salariilor cu 30% este neruşinată. Această dispută se consumă strict pe seama pacienţilor şi nu corespunde câtuşi d epuţin eticii medicale. Deocamdată grevele afectează doar intervenţiile chirurgicale planificate. Dar pacienţii de cancer, de pildă, se pot transforma rapid în cazuri de urgenţă, dacă mai au mult de aşteptat”, avertizează Rheinische Post.

Grevele din Franţa sunt comentate şi în paginile cotidianelor germane. Münchner Merkur, de pildă, constată: „Imaginea Franţei în lume este fatală: periferiile în flăcări şi un guvern, care-i tratează pe tineri drept masă de lucru ieftină, obligându-i să-şi înceapă activitatea profesională catapultaţi. Politicienii reformei nu au găsit rezolvarea problemei creării de noi locuri de muncă”, afirmă Münchner Merkur.

În legătură cu retragerea iminentă a trupelor americane din Irak, cotidianul austriac Kleine Zeitung din Graz comentează: „Bush are nevoie, pentru a se putea declara victorios în Irak şi a-şi retrage, în consecinţă trupele, de o stare de pace. Iar dacă aceasta nu există, preşedintele american pare dispus să pretindă că ea există, împotrivindu-se să admită războiul civil. Războiul, care a început acum trei ani cu pretinsa existenţă a armelor de distrugere în masă, se va încheia, în curând, cu o pretinsă stare de pace.”

Tot un cotidian austriac, Vorarlberger Nachrichten, se referă, în cele din urmă, la controversatele chestionare pentru integrarea străinilor, foarte la modă în Vestul Europei: „În Olanda, imigranţii trebuie să confirme că tolerează femeile pe jumătate goale la plajă sau gesturile tandre ale unui cuplu de homosexuali. În landul german Hessa, imigranţii trebuie să ştie cine a descoperit vibrionul holeric şi să numească un laureat german al premiului Nobel. Sâcâirea străinilor cu întrebări la care probabil jumătate din populaţia autohtonă nu cunoaşte răpunsul este răutate lipsită de sens. Cine doreşte cetăţenia unui stat european ar trebui să stăpânească satisfăcător limba de stat şi să se arate dispus să se integreze în cultura aferentă”, conchide Vorarlberger Nachrichten.