OECD laudă politica de austeritate a Germaniei

Deşi şefa guvernului de la Berlin îşi menţine poziţia dură privind politica de austeritate, alunecând astfel atât în rândul ţărilor UE cât şi în afara spaţiului comunitar într-o oarecare izolare, Angela Merkel a avut parte şi de cuvinte de laudă în aceste zile. Anume din partea secretarului general al OECD, Angel Gurría, prin aprecierile făcute la adresa disciplinei bugetare germane.

"În cele patru sau cinci decenii dinaintea introducerii monedei comunitare euro, spre deosebire de Germania, Uniunea Europeană a omis să-şi consolideze bugetul, ceea ce a fost o greşeală. Înaintea înfiinţării spaţiului euro ar fi trebuit să aibă loc o armonizare a bugetelor statelor în cauză", a adăugat Gurría.

Între timp, în multe dintre statele UE au fost adoptate legi menite să consolideze bugetul, iar semnarea Pactului fiscal "de către 25 de ţări, cu excepţia Marii Britanii şi a Republicii Cehe, este un pas important pentru viitorul Europei. Doar că acest pas abia a fost făcut", a mai spus secretarul general al OECD în staţiunea balenară mexicană, care găzduieşte reuniunea G-20.

"Pactul fiscal", a mai arătat Gurría, "este doar un început", fiind nevoie şi de alte reforme.

Bundestagul de la Berlin se va pronunţa asupra Pactului fiscal şi a umbrelei permanente de protecţie, ESM, pe 29 iunie. Acest din urmă mecanism urmează a intra în funcţiune deja pe 1 iulie.

Concurenţa dintre generaţii

De curând, OECD a recomandat statelor puternic industrializate să ridice vârsta de pensionare, aceasta în pofida şomajului considerabil înregistrat în rândul tinerilor.

În Spania, de pildă, fiecare al doilea tânăr în vârstă de mai puţin de 25 de ani nu are de lucru. În Italia, fiecare al treilea. În ce priveşte Grecia, 40 la sută dintre tinerii cu vârste cuprinse între 15 şi 29 de ani nu dispun de un loc de muncă.

"Statele industrializate se află prinse în capcană", e de părere Jeffrey Joerres, şeful firmei de angajare pe timp limitat, Manpower. Pe de o parte, explică el, speranţa de viaţă crescută împovărează sistemele de pensii, pe de altă parte însă, ridicarea vârstei de pensionare are consecinţe negative pentru tinerii aflaţi în căutare lucru.

Jefrrey Joerres avertizează faţă de consecinţele politicii actuale şi vorbeşte de riscul unei "generaţii pierdute".

Reţeta de succes în atari condiţii este, potrivit secretarului genral al OECD, creşterea economică. "E o greşeală, argumentează Angel Gurría, să credem că prin reducerea vârstei de pensionare s-ar putea crea noi locuri de muncă. În situaţia în care durata de viaţă creşte, iar natalitatea scade, în Europa, persoanele de peste 60 de ani ar trebui să fie mai active pe piaţa muncii."

Cu alte cuvinte, conchide Gurría, "anii de muncă trebuie să corespundă anilor de viaţă".

Altfel decât în privinţa combaterii crizei financiare, la acest capitol nu există serioase divergenţe de opinie în Europa. Nu doar Germania a ridicat vârsta de pensionare la 67 de ani, dar şi Italia şi Spania şi-au reformat sistemele de pensii.

Doar noul preşedinte al Franţei, Francois Hollande, vrea să întoarcă roata şi a reintrodus pensionarea la 60 de ani. Abia în 2010, predecesorul său la Palatul Elysee, Nicolas Sarkozy, fixase pragul vârstei de pensionare la 62 de ani. Aceasta în ciuda protestelor masive din partea sindicatelor.

Angel Gurría are din nou cuvinte de laudă la adresa Republicii Federale când spune: "În Germania şomajul este astăzi mai redus decât înaintea izbucnirii crizei, iar în rândul tinerilor şomajul e ca şi inexistent. Acesta este rezultatul cooperării dintre patronat, sindicate şi responsabilii politici. Aşa a fost posibil ca şi pe timpul crizei, şomajul să nu ia amploare".