1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Ofensiva israeliană în Fîşia Gaza

Rainer Sollich/Catrinel Gelles28 iunie 2006

Pericolul escaladării violenţei

https://p.dw.com/p/B1MV
Imagine: AP

La trei zile după răpirea unui soldat israelian de către militanţi palestinieni, armata israeliană a pătruns în noaptea trecută în Fîşia Gaza. Aviaţia militară a distrus trei poduri şi o centrală electrică. La scurt timp înainte de începerea ofensivei militare israeliene, mişcările rivale palestiniene Hamas şi Fatah au căzut de acord aspra cererii de recunoaştere a unui stat palestinianalături de cel evreu. Astăzi preşedintele palestinian Mahmud Abbas a condamnat ofensiva miliatră israeliană, calificînd-o drept „pedeapsă colectivă”, după distrugerea infrastructurilor civile.

Conducerea israeliană a subliniat că ofensiva militară în Fîşia Gaza are ca scop doar eliberarea soldatului israelian în vîrstă de 19 ani. Astăzi premierul Ehud Olmert însă a declarat că este decis să facă uz de ”mijloace extreme” pentru a-l elibera pe Gilad Shalit, soldatul răpit, dar că Israelul nu are intenţia de a reocupa Fîşia Gaza. Intre timp femei, copii şi bătrîni palestinieni au plecat în zone mai sigure, amintindu-şi că în 2004 în cursul unui raid israelian la Rafah peste 40 de civili au fost omrîţi. Conducerea israeliană afirmă că nu doreşte să aducă noi suferinţe populaţiei civile. Este sigur că acestea sunt într-adevăr intenţiile Israelului. Cheia acestei crize se află în orice caz în mîna palestinienilor care trebuie să-l pună în libertate pe soldatul israelian răpit. Situaţia este complicată pentru că nu se ştie de fapt, cine conduce în tabăra palestiniană. Organizaţia Fatah a preşedintelui Mahmud Abbas considerată mai moderată, sau mişcarea radical-islamică Hamas care a cîştigat ultimele alegeri parlamentare şi se află la guvernare?. Din ce în ce tot mai mulţi îşi pun şi întrebarea ,cine are cuvîntul greu de spus în mişcarea Hamas?. Reprezentanţii guvernului local din ţinuturile palestiniene, sau aripa radicală din străinătate care-şi are reşedinţa la Damasc şi este sprijinită activ de la Teheran. In Acordul încheiat de mişcările palestiniene Fatah şi Hamas chiar înaintea ofensivei militare israeliene se solicită recunoaşterea statului palestinian alături de cel evreu, ceea ce înseamnă implicit şi recunoaşterea dreptului la existenţă a Israelului de către mişcarea radical islamică Hamas,f apt dezminţit însă imediat de mai mulţui purtători de cuvînt ai mişcării. Pe de o parte o astfel de atitudine izolează ţinuturile palestiniene pe plan internaţional,pe de alta însă dovedeşte că în interiorul Hamas există forţe pragmatice dispuse să cadă la compromis. Israelul trebuie să ţină seama de ele. Fiecare civil ucis în ţinuturile palestiniene slăbeşte aceste forţe. O ţară a cărei locuitori aspiră de decenii la pace, siguranţă şi încetarea violenţei are interes ca elementele conciliante să fie cît mai numeroase şi mai puternice, căci tocmai de ele este nevoie pentru a edifica un stat suveran palestinian.