Oficiul NATO din Chișinău, o misiune civilă

Potrivit unor surse politice de la Chișinău, Parlamentul va ratifica vineri, 9 decembrie, Acordul semnat săptămâna trecută, la Burxelles, de premierul moldovean Pavel Filip și secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. Ulterior, documentul ar urma să fie promulgat de actualul preşedinte al Republicii Moldova, Nicolae Timofti.

Obiectiv: Modernizarea instituțiilor de apărare și securitate

Oficiali NATO au comunicat pentru DW că Oficiul din Chişinău va fi unul mic, cu o misiune „foarte civilă, bazată pe diplomație publică” şi va fi condus de un diplomat lituanian de sex feminin. Altfel spus, Oficiul NATO din Chișinău va coordona programele de sprijin derulate de NATO în Republica Moldova, programe complementare, pe alocuri, cu cele implementate de UE în Moldova. În plus, Oficiul NATO din Chișinău va lucra împreună cu autoritățile moldovene (Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene, Ministerul Apărării, Serviciul de Informații și Securitate și Serviciul Protecție Civilă și Situații Excepționale) asupra modernizării instituțiilor de apărare și securitate, sporirea capacităților de apărare cibernetică și fortificarea mecanismelor anti-corupție în armată. Șeful Oficiului va avea un ajutor (la fel civil), care se va ocupa exclusiv de modernizarea Armatei Naționale a Moldovei în comun cu autoritățile.

De asemenea, NATO intenționează să reia procesul de evacuare a pesticidelor din sudul Republicii Moldova, rămase din perioada sovietică, și care afectează calitatea apei și, implicit, sănătatea oamenilor care locuiesc acolo. NATO și-a asumat integral cheltuielile pentru acest proiect. Oficiul NATO din Chișinău va avea și o componentă de comunicare, pentru a informa corect cetățenii moldoveni despre ajutorul și proiectele NATO în Moldova.

Moldova are doar de câștigat

Potrivit oficialilor NATO, „relația NATO-Moldova va avansa atât cât va dori Republica Moldova, Chișinăul neavând nici un fel de obligații, dar foarte multe oportunități” de pe urma fortificării relațiilor cu Alianța Nord-Atlantică. Este vorba în primul rând de sprijin pentru modernizarea Armatei Naționale a Moldovei, dar și a întregului sistem național de securitate.

Deschiderea Oficiului de legătură al NATO la Chișinău este rezultatul a peste doi ani de discuții (inițiate după izbucnirea conflictului din Ucraina). Republica Moldova a cerut și a primit de la NATO un pachet important de asistență menit să o ajute să-și modernizeze sistemul de securitate și de apărare.

Programul înaintează greu, inclusiv din cauza instabilității politice de la Chișinău, iar o reprezentanță locală a NATO l-ar putea impulsiona, susține adjunctul asistentului secretarului General al NATO pentru relații politice și de securitate, James Appathuray: „Desigur, e treaba Moldovei să-și aleagă direcția spre care să meargă. Parteneriatul pe care îl avem a fost construit exclusiv reieșind din necesitățile Chișinăului. Sperăm că odată cu deschiderea Oficiului, relațiile noastre se vor aprofunda”, a spus Appathuray la întâlnirea cu jurnaliștii din Republica Moldova, acreditați la reuniunea ministerială a NATO de la Bruxelles.

Jens Stoltenberg: „NATO va continua să sprijine Republica Moldova”

În cadrul reuniunii, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a menționat că „NATO va continua să sprijine parteneri precum Republica Moldova, Georgia și Ucraina, deoarece aceste state își doresc reforme importante”.

Tot în cadrul reuniunii, șeful diplomației române Lazăr Comănescu a pledat pentru un sprijin activ din partea NATO pentru cei trei parteneri estici ai Alianței, menționând necesitatea implementării integrale a pachetelor de asistență deja convenite, precum și pentru identificarea unor noi măsuri care să vină în întâmpinarea nevoilor acestor state de consolidare a rezilienței naționale și de avansare a reformelor în domeniul apărării și securității.

Jens Stoltenberg a pledat în cadrul reuniunii pentru menținerea sancțiunilor internaționale împotriva Rusiei, argumentând că NATO a constatat o prezenţă crescândă a Rusiei în Balcanii de Vest. El a spus că Alianţa va contracara propaganda Rusiei printr-o dezbatere deschisă şi liberă și nu va răspunde cu propagandă.

Vitalie Călugăreanu, Bruxelles