Omul bun şi pomul copt

Astfel, genele unui om, şi implicit omul însuşi, ar creşte şi-ar înflori chiar şi după moarte. ”Vă puteţi imagina un măr din pomul-bunică?” îşi întreabă Trommler auditoriul de sponsori. Revista ”New Scientist” critică aspru ”irosirea banilor publici în proiecte artistico-genetice de un gust îndoielnic”. De asemeni, pericolul unei eventuale mutaţii genetice a plantelor este greu de evaluat. Îmbinarea culturii cu genetica nu reprezintă o noutate. ”Artiştii nu lucrează doar cu trupul uman per ansamblu”, spune Trommler. ”Ei lucrează cu fiecare părticică a corpului- ştiută sau încă neştiută-. Americanii Oron Catts şi Ionatt Zurr crează sculpturi din celule, iar compatriotul lor, Eduardo Kac, realizează obiecte de artă din organisme trans-genetice luminoase.

La Berlin, Centrul Cultural Român ”Titu Maiorescu” a inaugurat expoziţia de fotografie ”O zi la Cernăuţi”. Artista germană Karin Wieckhorst porneşte pe urmele poetului Paul Celan şi surprinde imaginea unui oraş, cândva metropolă multiculturală la graniţa de est a Imperiului Austro-Ungar. Acelaşi centru cultural prezintă pe 5 noiembrie piesa de teatru a lui Gheorghe Astaloş ”Caviar, vodka şi bye bye” cu Tamara Buciuceanu, Stela Popescu, Alexandru Arşinel şi Eugen Cristea. Comedia, care face parte dintr-un triptic despre exil, are ca personaje centrale nobili ruşi, exilaţi la Paris după revoluţia bolşevică. Spectacolul a fost distins cu premiul pentru cel mai bun spectacol radiofonic al stagiunii 1998 în cadrul Galei UNITER.

”Generaţia Nutella”, a tinerilor de azi, este infantilă şi îmbătrânită prematur. Acesta este mesajul junei scriitoare germane Malin Schwerdtfeger în noul ei roman ”Delfi”. Tinerii de azi par să ştie totul despre viaţă, chiar înainte de a da piept cu ea. ”Delfi” este povestea unor copii de diplomaţi, deştepţi şi pasivi. ”Deştept e cel cu ochiul mort” este credo-ul personajelor. Tinerii ştiu multe, dar nu se entuziasmează pentru nimic. Spre deosebire de părinţii lor, '68-tişti rebeli, pentru tinerii de azi, lăsaţi singuri acasă, libertatea e un fapt de la sine înţeles. Ei caută altceva, agasaţi de agitaţia părinţilor. Astfel ajung la bunici, pe care îi copiază neconvingător, şi devin autişti.