Omul - o simplă marfă tehnologică?

Ca unul dintre inventatorii fertilizării in vitro, şi ca „părinte ştiinţific” al unei imense mase de copii născuţi graţie tehnicilor puse la punct în beneficiul unor taţi şi mame care păreau condamnaţi să rămână sterpi, Edwards este cel căruia îi datorează viaţa „patru milioane de oameni”.

Ziarul berlinez DIE WELT avansează această cifră, amintind că „naşterea în 1978 a primei fetiţe concepute in vitro a constituit, la vremea, ei o senzaţie”. Între timp, graţie medicinei, milioane de perechi au fost eliberate de nenorocirea infertilităţii. Ceea ce n-a determinat Biserica Catolică să renunţe la opoziţia ei faţă de orice tehnici de fertilizare artificială, în speţă, după cum se exprimă acelaşi ziarul conservator german, „faţă de conceperea omului în afara corpului".

„Papa”, regretă ziarul, „consideră în continuare fertilizarea in vitro drept o încălcare a demnităţii umane. Alte religii se arată în această chestiune mai deschise”.

TAGESSPIEGEL

din Berlin regretă reducerea masivă a subvenţionării fertilizărilor artificiale şi consecutiva scădere a numărului lor într-o ţară plină de probleme demografice precum Germania. THE TIMES din Londra critică unele decizii arbitrare de nobelizare, precum cea care i-a adus preşedintelui american Obama premiul pentru pace.

Dar ziarul elogiază fără rezerve decizia de a i se decerna premiul ştiinţific suprem lui Edwards, care a revoluţionat disciplina fertilizărilor artificiale. Şi LA REPUBBLICA din Roma respinge fără echivoc criticile Vaticanului.

În schimb, SALZBURGER NACHRICHTEN scoate în evidenţă caracterul problematic al unei ştiinţe a reproducerii care permite „unei perechi de lesbiene surde să-şi dorească şi să obţină un copil surd la rândul său”. Sau care „determină studente să-şi finanţeze facultatea prin donări de ovule. Nimeni nu va putea stopa evoluţia medicinei in vitro, dar e nevoie de o dezbatere obiectivă despre posibil, astfel încât să nu ajungem la imposibil”, mai susţine ziarul austriac.

Chestiunile etice domină copios coloanele cotidianelor germane. Ziarele comentează în egală măsură dimensiunile morale ale tehnicilor medicale avansate şi alocuţiunea preşedintelui Germaniei Christian Wulff. Şeful statului german îi surprinsese pe mulţi compatrioţi afirmând că nu doar creştinismul şi iudaismul, ci şi islamul ar face parte din Germania.

Concomitent, editorialiştii se ocupă de avertismentele privind riscul sporit de atentate teroriste în Europa, precum şi de scandaloasa decizie a Pakistanului de a bloca o rută de aprovizionare a trupelor NATO care luptă împotriva talibanilor. NEUE OSNABRÜCKER ZEITUNG somează guvernul de la Islamabad să-şi revoce urgent această decizie adoptă din protest faţă de uciderea accidentală a unor militari pakistanezi. Fiindcă „Pakistanul este chiar epicentrul terorismului", iar „adversarii executivului pakistanez nu locuiesc la Washington ci în chiar propria ţară”.

La stânga spectrului politic, ziarul austriac DER STANDARD critică avertismentele referitoare la acutizarea riscului terorist, considerându-le "lipsite de orice utilitate practică, de vreme ce oamenii nu pot (veşnic) rămâne închişi în case.

"Asemenea semnale de alarmă nu folosesc decât legitimării serviciilor secrete occidentale", afirmă acelaşi ziar de stânga. Mai realist, LA CHARENTE LIBRE din Angouleme admite că avertismentele pot alimenta răutatea şi psihoza.

Dar ziarul francez subliniază că nimeni n-ar înţelege tăcerea autorităţilor dacă, aşa cum s-a întâmplat în SUA în vara lui 2001, oficialii închid ochii în faţa unui pericol terorist de felul celui materializat la New York, la 11 septembrie. Şi NEPSZAVA de la Budapesta subliniază cu înţelepciune că „e mai bine să ne fie frică, decât să ne trezim în plin coşmar”.

Autor: Petre M. Iancu
Redactor: Cristian Ştefănescu