1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Opţiunile americane în faţa pericolului iranian

Daniel Scheschkewitz/Petre Iancu22 august 2006

Ce vor face SUA în replică la un răspuns iranian echivoc sau negativ la oferta occidentală de aplanare paşnică a conflictului iscat de ambiţiile nucleare ale Iranului?

https://p.dw.com/p/B1L1
Preşedintele american George W. Bush la Casa Albă, în cursul primei sale conferinţe de presă de după vacanţă, ţinută la 21 august
Preşedintele american George W. Bush la Casa Albă, în cursul primei sale conferinţe de presă de după vacanţă, ţinută la 21 augustImagine: AP

In prima sa conferinţă de presă ţinută după vacanţa de vară, preşedintele american George Bush a luat poziţie faţă de consecinţele expirării, la finele acestei luni, a ultimatumului adresat de Consiliul de Securitate ONU regimului de la Teheran, căruia i se cere să renunţe la îmbogăţirea uraniului. Iar America doreşte în continuare ca litigiul să fie rezolvat diplomatic. Dar cum anume?

Pe scurt, Bush speră încă într-o soluţie diplomatică, deşi nu exclude un război cu Iranul. Intru rezolvarea litigiului, Bush mizează pe unitatea Comunităţii Internaţionale. Or, ea n-a prea vorbit pînă acum cu un singur glas. Acum cîţiva ani, SUA şi Marea Britanie au refuzat să mai aştepte la nesfîrşit crearea unui consens în Consiliul de Securitate, declanşînd campania militară din Irak. Urmările acestei decizii se cunosc.

Dată fiind crescînda opoziţie manifestată în special în rîndul democraţiilor, faţă de perpetuarea prezenţei trupelor americane în Irak, preşedintele Bush încearcă să evite repetarea situaţiei. Şeful executivului american nădăjduieşte să obţină soluţionarea conflictului atomar cu Iranul prin intermediul unui acord cu restul Comunităţii Internaţionale. El a declarat, ca atare, textual:

„Cu siguranţă că doresc rezolvarea problemei pe cale diplomatică şi cea mai bună metodă ar fi să vorbim cu toţii Iranului cu un singur glas”

In caz că Iranul va refuza totuşi să renunţe la îmbogăţirea uraniului, procedură necesară producţiei de arme nucleare, ar urma ca la Consiliul de Securitate să se adopte sancţiuni. Intrucît SUA exercită de ani de zile, de facto, un embargo economic împotriva Iranului, ar trebui convinşi europenii, chinezii şi ruşii să se alăture Americii în forul suprem al organizaţiei mondiale. „Dacă i se face în sîc Consiliului de securitate, acest for va trebui să ia măsuri, pentru a-şi putea păstra eficienţa”, a reliefat Bush, precizînd că administraţia din Washington va coopera cu membrii Consiliului în vederea adoptării unor astfel de măsuri, necesare dacă Iranul va igrnoa rezoluţia Naţiunilor Unite.

Unii experţi din Washington pleacă de la premiza că SUA au şi trecut la verificarea opţiunilor militare pentru acest caz extrem. Conform ziaristului Seymour Hersh, confruntarea dintre Israel şi Hizbolah în sudul Libanului ar fi constituit un test al unei posibile ciocniri militare limitate între SUA şi Iran. In ce-l priveşte, Michael O’Hanlon de la Institutul de cercetări strategice Brookings alternativa militară ar fi improbabilă, chiar dacă nu e cu totul exclusă. Iranul, a spus el, „e un stat extremist, cu obiective corespunzătoare, dar dotat cu structuri statele foarte eficiente. Nu se poate decît spera ca regimul iranian să nu-şi pericliteze propria existenţă printr-un război. Pe de altă parte Teheranul se află în prezent într-o popziţie foarte puternică, fiindcă americanii au mîinile legate în Irak, iar alţii nu vor în nici un caz să rişte o confruntare militară cu Iranul. In plus, o ţară de o asemenea mărime ar fi greu de controlat de către o forţă de ocupaţie. Ca atare, deocamdată, regimul iranian se poate simţi în mară măsură în siguranţă”, crede O’Hanlon.