Operaţiuni "chirurgicale"

Spania urmează să finanţeze repatrierea românilor din peninsula iberică, deveniţi şomeri - semnalează azi cotidianul vienez Die Presse. Potrivit ziarului austriac, spaniolii ar continua să le plătească românilor repatriaţi alocaţiile de şomaj dacă aceştia îşi vor căuta de lucru. Autorităţile române ar urma să controleze această activă angajare în căutarea unui loc de muncă. Dacă operaţiunea reuşeşte, România ar putea beneficia de forţe de muncă proaspete, ştiut fiind că, din pricina masivei emigraţii, îi lipsesc muncitorii, în special în sectorul construcţiilor.

Ziarele de limbă germană abordează azi şi un subiect uşor comic. Curtea Constituţională din Germania a adoptat marţi o sentinţă în procesul intentat de o pereche din Muenchen care dorea să-şi păstreze toate numele de familie acumulate prin căsătorii trecute şi prezente. Or, Germania nu admite mai mult de două nume de familie. De teama alunecării ţării în haos onomastic şi întru uşurarea vieţii funcţionarilor, guvernul Kohl hotărâse cândva să restrângă sever dreptul persoanelor de a-şi atribui diverse nume de familie. Curtea Constituţională i-a dat dreptate şi a respins cererea cuplului, declanşând un val de comentarii care mai de care mai ironice.

Frankfurter Rundschau recunoaşte că alcătuirea de lanţuri onomastice "nu e tocmai practică" în viaţa cotidiană, dar critică sever o sentinţă care exprimă furia regulatoare a autorităţilor, una „uimitoare pentru fostul şi actualul guvern", după cum notează cotidianul. Fiindcă, "dacă adulţii vor cu tot dinadinsul să-şi supună numele de familie unor absurde operaţii estetice, această dorinţă e treaba lor, şi ar trebui să lase Republica Federală perfect indiferentă. Oamenii cu pricina n-au decât să se doteze cu cărţi de vizită mai cuprinzătoare", conchide ziarul din Frankfurt.

În apărarea Curţii Constituţionale şi a autorităţilor sare în schimb Rhein Zeitung din Koblenz, care crede că din pricina numelor prea multe şi prea lungi ar putea "suferi colectivitatea", s-ar genera confuzii şi s-ar provoca "probleme funcţionarilor sau altor oameni".

De probleme net mai serioase, de operaţiuni mai mult sau mai puţin chirugicale şi de un măcel înspăimântător se ocupă editorialiştii care abordează baia de sânge comisă în Turcia împotriva unor nuntaşi precum şi tentativa de puci din Georgia şi debutul manevrelor comune ale NATO şi trupelor gruzine. Din editorialele occidentale nu lipsesc glasurile care se conformează aproape integral propagandei ruseşti împotriva preşedintelui georgian Saakaşvili. Printre ele, Der Bund din Elveţia. Şi chiar şi ziarul polonez Dzennik crede că şeful statului georgian ar greşi, atribuind Kremlinului, respectiv „agenţilor Rusiei", vina pentru toate neajunsurile din ţară.

Nici Neue Zürcher Zeitung nu se arată convins întru totul de autenticitatea încercării de rebeliune a unor unităţi ale armatei georgiene. Dar incindentul, scrie ziarul, scoate odată în plus în evidenţă "cât de profundă e neîncrederea care marchează relaţiile dintre Rusia", pe de o parte, Georgia şi alianţa nordatlantică pe de alta. Cotidianul elveţian mai semnalează faptul că "tot marţi, ministrul rus de externe a revocat participarea sa la următoarea întrunire a Consiliului NATO-Rusia, de la 19 mai…în semn de protest faţă de manverele militare ale alianţei din Georgia. Concomitent, „Rusia a salutat decizia Armeniei de a nu participa la aceste manevre", după ce Republica Moldova, Serbia şi Kazahstanul au adoptat hotărâri similare.

"Moscova consideră manevrele, precum şi expulzarea a doi diplomaţi ruşi de la cartierul general al NATO drept o provocare". In răstimp, pactul defensiv occidental e iritat din pricina acordurilor încheiate de ruşi cu provinciile separatiste Abhazia şi Osetia de Sud, care i-au cedat Moscovei dreptul de a le apăra graniţele. In fine, Kremlinul "dezminte ştirile potrivit cărora Moscova a procedat la întărirea trupelor ruseşti din regiune" mai aflăm din ziarul elveţian.

În ce priveşte masacrul în masă comis la Bilge, în sudestul Turciei, Frankfurter Allgemeine Zeitung nu se mulţumeşte să înfiereze cutumele arhaice ale societăţilor tradiţionale, în care crima săvârşită "pentru spălarea onoarei" ofensate a familiei continuă să fie la ordinea zilei. Ziarul se întreabă "de unde oare provin armele" automate, care au secerat zeci de vieţi de femei, de copii şi adulţi? Şi în ce măsură există "o corelaţie între acest măcel şi duritatea deceniilor de război între forţele turceşti şi separatiştii kurzi din regiune?"

Autor:Petre M. Iancu
Redactor: Robert Schwartz