Opoziţia germană ezită să-şi nominalizeze candidatul la funcţia de preşedinte
12 ianuarie 2004Publicitate
Cotidianele germane şi internaţionale abordează astăzi, între altele, dezbaterea privind nominalizarea candidaţilor la funcţia de preşedinte al Republicii Federale, corecturile ce se impun a fi aduse reformei sistemului de asigurări de sănătate din Germania, precum şi statutul de prizonier de război, acordat lui Saddam Hussein de către administraţia americană.
BERLINER ZEITUNG comentează noul statut de care beneficiază fostul dictator irakian în următorii termeni: "Este o veste bună, şi anume nu numai pentru fostul lider de la Bagdad; Ea demonstrează că SUA fac, în contextul conflictului din Irak, încă un pas în direcţia reapropierii de comunitatea internaţională. Prin intermediul Crucii Roşii, comunitatea statelor lumii va lua parte la procedura contra lui Saddam Hussein până când acesta va fi deferit unui tribunal legitim din perspectiva dreptului internaţional. În noua împrejurare, administraţiei americane trebuie să i se ceară următoarele două lucruri: mai întâi să asigure rapid unei echipe de experţi ai Crucii Roşii accesul la Saddam Hussein, iar apoi să respecte promisiunea lui Collin Powell, care asigurase că toţi prizonierii capturaţi de armata SUA vor fi trataţi conform acordurilor internaţionale", arată Berliner Zeitung.
Pe marginea aceluiaşi subiect, ziarul moscovit KOMMERSANTapreciază: "Acordarea statutului de prizonier de război lui Saddam Hussein scuteşte America de o serie întreagă de probleme: Potrivit convenţiei de la Geneva, SUA pot acum să decidă singure, în calitate de putere de ocupaţie, cum îl vor judeca pe Saddam Hussein - dacă îl vor prezenta în faţa unui tribunal internaţional sau dacă îl vor deferi unei instanţe irakiene, după ce vor reîncredinţa irakienilor suveranitatea ţării. În plus, Washingtonul are acum obligaţia de a-l feri pe prizonier de curiozitatea opiniei publice, ceea ce înseamnă că poate ţine secrete unele informaţii legate de el. Apoi, faptul că americanii nu mai au voie să-l supună interogatoriului pe fostul dictator nu constituie un impediment major, întrucât Pentagonul s-a convins pe parcursul ultimei luni că nu mai poate obţine de la el informaţii relevante."
Schimbare de temă: Referitor la desemnarea candidaţilor pentru funcţia de preşedinte al Germaniei, BERLINER ZEITUNG relevă: "S-a petrecut deja cel mai mare rău posibil. Pietrele de moară ale partidelor macină la nesfârşit problema desemnării candidaţilor, părând să uite că există criterii importante de care trebuie să se ţină seama: Mai întâi, funcţia supremă în stat nu este o sinecură pentru politicieni consumaţi. Noul şef al statului nu trebuie să fie rezultatul unui compromis. Avem nevoie la cârma ţării de o personalitate de talia lui Richard von Weizsaecker, şi astfel de oameni există. Ne gândim de pildă la şeful concernului Siemens, Heinrich von Pierer, sau la fostul judecător al Curţii Constituţionale, Paul Kirchhof. Să nu uităm că ţara reformelor are nevoie de un preşedinte al reformelor", subliniază ziarul din Berlin.
Pe marginea aceleiaşi tematici SAARBRUECKER ZEITUNG comentează: "Wolfgang Schauble este candidatul cu cele mai bune şanse din tabăra creştin-democrată, chiar dacă nu este perceput tocmai ca un om comod. Lidera Uniunii Creştin Democrate, Angela Merkel, ştie acest lucru prea bine şi de aceea insistă cu încăpăţânare în favoarea respectării termenului de desemnare a candidatului, stabilit împreună cu preşedintele Partidului Liber- Democrat, Giudo Westerwelle, invocând drept prioritare alegerile regionale de la Hamburg. Această strategie de amânare pare la prima vedere lipsită de sens. Totuşi, şefa Uniunii Creştin-Democrate nu vrea altceva decât să câştige timp, pentru a se asigura că va nominaliza candidatul taberei învingătoare. Nu trebuie uitat că de alegerile prezindenţiale depinde - dincolo de persoana ce va ocupa această funcţie - şi viitorul politic al doamnei Merkel."
KOELNER EXPRESS abordează în ediţia sa de azi îmbunătăţirile ce se impun a fi aduse reformei sistemului de asigurări de sănătate din Germania. În editorial se arată: "...nemulţumirile privind reforma sanitară sunt profunde şi în rândul medicilor, şi în rândul caselor de asigurări, dar mai ales în rândul pacienţilor. Aceştia din urmă sunt nemulţumiţi - pe drept cuvânt - de imensele scumpiri pe care unii dintre oamenii cu venituri mici sau pensionari nici nu le pot plăti. Reforma, prezentată ca o mare victorie, s-a dovedit a fi în multe domenii haotică şi neaplicabilă. Cel mai bine ar fi ca rezultatul să fie dat uitării şi negocierile să se reia de la început."
Mai semnalăm în fine apariţia, în paginile săptămânalului DER SPIEGEL a unui interviu cu ministrul austriac al justiţiei, Dieter Boehmdorfer, intitulat "Economisim 1o milioane de euro". Pe fundalul aglomeraţiei existente în închisorile austriece, Boehmdorfer anunţă intenţia executivului de la Viena de a construi un penitenciar în România pentru cetăţenii români care au comis delicte în Austria. Străinii - arată responsabilul austriac - au comis 60 % din infracţiunile înregistrate în Viena şi 40 % din cele la nivelul întregii ţări, iar mulţi dintre ei deţin cetăţenia română. În această împrejurarre, poliţia austriacă doreşte să ancheteze suspecţii români, să-i expulzeze apoi în România, urmând ca ei să fie judecaţi în ţară, potrivit codului penal austriac. Dat fiind, însă, că şi închisorile româneşti sunt supraaglomerate, austriecii au avansat ideea de a construi un penitenciar nou în România, cu atât mai mult cu cât costurile sunt cu 90 la sută mai mici decât în Austria. În opinia ministrului austriac al justiţiei, partea română ar trebui să accepte accest plan, având în vedere că România vrea să devină membră a UE din 2007 şi nu doreşte să fie percepută ca o ţară care exportă criminalitate. Boehmdorfer mai anunţă în cadrul interviului că urmează să încheie cu autorităţile române un acord bilateral în acest sens pe parcursul săptămânilor viitoare.
BERLINER ZEITUNG comentează noul statut de care beneficiază fostul dictator irakian în următorii termeni: "Este o veste bună, şi anume nu numai pentru fostul lider de la Bagdad; Ea demonstrează că SUA fac, în contextul conflictului din Irak, încă un pas în direcţia reapropierii de comunitatea internaţională. Prin intermediul Crucii Roşii, comunitatea statelor lumii va lua parte la procedura contra lui Saddam Hussein până când acesta va fi deferit unui tribunal legitim din perspectiva dreptului internaţional. În noua împrejurare, administraţiei americane trebuie să i se ceară următoarele două lucruri: mai întâi să asigure rapid unei echipe de experţi ai Crucii Roşii accesul la Saddam Hussein, iar apoi să respecte promisiunea lui Collin Powell, care asigurase că toţi prizonierii capturaţi de armata SUA vor fi trataţi conform acordurilor internaţionale", arată Berliner Zeitung.
Pe marginea aceluiaşi subiect, ziarul moscovit KOMMERSANTapreciază: "Acordarea statutului de prizonier de război lui Saddam Hussein scuteşte America de o serie întreagă de probleme: Potrivit convenţiei de la Geneva, SUA pot acum să decidă singure, în calitate de putere de ocupaţie, cum îl vor judeca pe Saddam Hussein - dacă îl vor prezenta în faţa unui tribunal internaţional sau dacă îl vor deferi unei instanţe irakiene, după ce vor reîncredinţa irakienilor suveranitatea ţării. În plus, Washingtonul are acum obligaţia de a-l feri pe prizonier de curiozitatea opiniei publice, ceea ce înseamnă că poate ţine secrete unele informaţii legate de el. Apoi, faptul că americanii nu mai au voie să-l supună interogatoriului pe fostul dictator nu constituie un impediment major, întrucât Pentagonul s-a convins pe parcursul ultimei luni că nu mai poate obţine de la el informaţii relevante."
Schimbare de temă: Referitor la desemnarea candidaţilor pentru funcţia de preşedinte al Germaniei, BERLINER ZEITUNG relevă: "S-a petrecut deja cel mai mare rău posibil. Pietrele de moară ale partidelor macină la nesfârşit problema desemnării candidaţilor, părând să uite că există criterii importante de care trebuie să se ţină seama: Mai întâi, funcţia supremă în stat nu este o sinecură pentru politicieni consumaţi. Noul şef al statului nu trebuie să fie rezultatul unui compromis. Avem nevoie la cârma ţării de o personalitate de talia lui Richard von Weizsaecker, şi astfel de oameni există. Ne gândim de pildă la şeful concernului Siemens, Heinrich von Pierer, sau la fostul judecător al Curţii Constituţionale, Paul Kirchhof. Să nu uităm că ţara reformelor are nevoie de un preşedinte al reformelor", subliniază ziarul din Berlin.
Pe marginea aceleiaşi tematici SAARBRUECKER ZEITUNG comentează: "Wolfgang Schauble este candidatul cu cele mai bune şanse din tabăra creştin-democrată, chiar dacă nu este perceput tocmai ca un om comod. Lidera Uniunii Creştin Democrate, Angela Merkel, ştie acest lucru prea bine şi de aceea insistă cu încăpăţânare în favoarea respectării termenului de desemnare a candidatului, stabilit împreună cu preşedintele Partidului Liber- Democrat, Giudo Westerwelle, invocând drept prioritare alegerile regionale de la Hamburg. Această strategie de amânare pare la prima vedere lipsită de sens. Totuşi, şefa Uniunii Creştin-Democrate nu vrea altceva decât să câştige timp, pentru a se asigura că va nominaliza candidatul taberei învingătoare. Nu trebuie uitat că de alegerile prezindenţiale depinde - dincolo de persoana ce va ocupa această funcţie - şi viitorul politic al doamnei Merkel."
KOELNER EXPRESS abordează în ediţia sa de azi îmbunătăţirile ce se impun a fi aduse reformei sistemului de asigurări de sănătate din Germania. În editorial se arată: "...nemulţumirile privind reforma sanitară sunt profunde şi în rândul medicilor, şi în rândul caselor de asigurări, dar mai ales în rândul pacienţilor. Aceştia din urmă sunt nemulţumiţi - pe drept cuvânt - de imensele scumpiri pe care unii dintre oamenii cu venituri mici sau pensionari nici nu le pot plăti. Reforma, prezentată ca o mare victorie, s-a dovedit a fi în multe domenii haotică şi neaplicabilă. Cel mai bine ar fi ca rezultatul să fie dat uitării şi negocierile să se reia de la început."
Mai semnalăm în fine apariţia, în paginile săptămânalului DER SPIEGEL a unui interviu cu ministrul austriac al justiţiei, Dieter Boehmdorfer, intitulat "Economisim 1o milioane de euro". Pe fundalul aglomeraţiei existente în închisorile austriece, Boehmdorfer anunţă intenţia executivului de la Viena de a construi un penitenciar în România pentru cetăţenii români care au comis delicte în Austria. Străinii - arată responsabilul austriac - au comis 60 % din infracţiunile înregistrate în Viena şi 40 % din cele la nivelul întregii ţări, iar mulţi dintre ei deţin cetăţenia română. În această împrejurarre, poliţia austriacă doreşte să ancheteze suspecţii români, să-i expulzeze apoi în România, urmând ca ei să fie judecaţi în ţară, potrivit codului penal austriac. Dat fiind, însă, că şi închisorile româneşti sunt supraaglomerate, austriecii au avansat ideea de a construi un penitenciar nou în România, cu atât mai mult cu cât costurile sunt cu 90 la sută mai mici decât în Austria. În opinia ministrului austriac al justiţiei, partea română ar trebui să accepte accest plan, având în vedere că România vrea să devină membră a UE din 2007 şi nu doreşte să fie percepută ca o ţară care exportă criminalitate. Boehmdorfer mai anunţă în cadrul interviului că urmează să încheie cu autorităţile române un acord bilateral în acest sens pe parcursul săptămânilor viitoare.
Publicitate