1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

"Orele astrale ale Europei"

1 iulie 2009

Cu aceste cuvinte titrează Süddeutsche Zeitung un articol despre decizia Curţii Constituţionale de a bloca temporar ratificarea Tratatului de la Lisabona în Germania.

https://p.dw.com/p/Ieo0
Parlamentul german va avea mai multe de spus în problemele europeneImagine: AP

Deşi instanţa supremă a admis constituţionalitatea tratatului de reformă al Uniunii Europene, guvernul şi parlamentul de la Berlin trebuie să modifice o lege adiţională astfel încât să se întărească rolul celor două camere ale Parlamentului german în problemele europene. Înainte de intrarea în vigoare a acestei modificări legislative, Tratatul de la Lisabona nu poate fi ratificat. "Sentinţa pune capăt aroganţei Bruxelles-ului", opinează editorialiştii de la München. "Nu a fost o decizie luată de opt eurosceptici înrăiţi, ci de opt europeni democraţi." Verdictul înseamnă, pe termen lung, că politicienii germani nu vor mai putea apela la scuza "Cei de la Bruxelles au luat decizia, iar noi n-am avut de ales..." Europa va deveni un subiect de politică internă, mai consideră jurnaliştii de la Süddeutsche Zeitung, care au calificat entuziast decizia judecătorilor de la Karlsruhe drept "spectaculoasă, strălucită şi inteligentă".

"Cine vrea mai multă integrare europeană, trebuie să-i întrebe întâi pe cetăţeni"

"Verdictul le-a dat dreptate realiştilor, dar le permite idealiştilor să viseze în continuare", scrie Neue Presse din Hanovra, subliniind că de acum încolo Europa devine în mai mare măsură "datoria tuturor", şi nu priveşte doar instituţiile comunitare. Şi cotidianul Tages-Anzeiger de la Zürich are doar cuvinte de laudă la adresa judecătorilor de la Karlsruhe, care "au subliniat ce este Europa cu adevărat: nu un mare stat federal, ci o comunitate alcătuită din 27 de state suverane."

"Deşi Curtea Constituţională a declarat că Tratatul de la Lisabona nu contravine Constituţiei germane, judecătorii de la Karlsuhe au frânat ieri procesul de integrare europeană", comentează cotidianul din Strassbourg Dernieres Nouvelles d'Alsace.

Verfassungsgericht stoppt Lissabon Vertrag
Membri ai Curţii ConstituţionaleImagine: AP

Frankfurter Allgemeine Zeitung

consideră că "acesta este punctul final al integrării europene aşa cum o cunoaştem până acum" şi că instanţa supremă de la Karlsruhe a tras semnalul de alarmă. "Cine vrea mai multă integrare europeană, trebuie să-i întrebe întâi pe cetăţeni", conchid jurnaliştii din Frankfurt într-un editorial în genere favorabil deciziei Curţii Constituţionale.

Comentarii pozitive la adresa verdictului se aud şi din tabăra politicienilor germani, "cele mai multe din ele nefiind însă lipsite de ipocrizie" după cum opinează Die Welt. Cotidianul deplânge în acest context că o mare parte a clasei politice berlineze consideră că procesul de integrare europeană ar fi "un fel de automat care nu poate fi, nici oprit nici controlat".

Problemele imigranţilor esteuropeni în vremurile crizei financiare

Baustelle Eisen für Betonwände p178
Imigranţii care muncesc în Occident au fost grav afectaţi de crizăImagine: AP

În timp ce judecătorii de la Karlsruhe au reflectat asupra limitelor visului european, şi visul unei vieţi mai bune în străinătate s-a dovedit a fi înşelător pentru mulţi imigranţi esteuropeni. Acest subiect este abordat pe larg în paginile ziarului Die Welt. "Milioane de imigranţi şi-au pierdut locurile de muncă în timpul crizei economice, iar Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) se teme de noi valuri de concedieri şi îi avertizează pe occidentali de riscurile unei politici izolaţioniste", scriu jurnaliştii berlinezi. Ziarul aminteşte de soarta chinezilor care au venit din 2008 încoace la Bucureşti pentru a lucra pe şantiere, pierzându-şi însă locurile de muncă în urma crizei economice care a lovit România deosebit de puternic. Mulţi dintre ei s-au întors dezamăgiţi în ţara natală, fără banii promişi, ci doar cu datorii de mii de euro pentru transport şi alte cheltuieli.

"La rândul ei, România i-a primit pe aceşti muncitori străini tocmai din motivul că sute de mii de români au preferat să lucreze în Irlanda sau Spania, unde cei mai mulţi au avut, din cauza crizei economice, aceeaşi soartă tristă precum chinezii din Bucureşti", relevă Die Welt.

Autor: Alexandra Sora
Redactor: P.M.I