„Păcatele” Germaniei

„Pînă şi optimiştii incorijibili sunt nevoiţi să recunoască: Benedict al XVI-lea nu duce biserica spre viitor ci o cantonează în trecut,pentru a nu spune într-un trecut îndepărtat. Acest Papă german a mers înapoi într-atît, încît din perspectiva politicii bisericii romano-catolice se poziţionează acum într-o eră anterioară celeia a predecesorului său Papa Ioan Paul al II-lea” – crede SALZBURGER NACHRICHTEN comentînd controversata decizie a reabilitării celor patru episcopi, dintre care unul este un negaţionist al Holocaustului.

Iar faptul că primul german care după 500 de ani a ajuns pe Înaltul Scaun nu a aflat tonalitatea potrivită tocmai în atît de sensibilul dialog cu iudaismul , este deosebit de tragic – semnalează DRESDNER NEUESTE NACHRICHTEN.

Prin urmare, „Papa este chemat să stingă un foc pe care l-a aprins fără rost” opinează BADISCHE NEUESTE NACHRICHTEN şi continuă: „se pare însă că seismografele care înregistrează modul de a simţi şi gîndi al mirenilor nu funcţionează în cercurile sfetnicilor Capului bisericii catolice aşa încît sub presiunea ecoului mediatic, Papa trebuie să se teamă de roadele hotărîrii sale.”

Ce-i mai rămîne de făcut? „Să-şi corecteze greşeala, să-şi retracteze hotărîrea şi să-şi ceară scuze” recomandă cotidianul de mare tiraj BILD-ZEITUNG şi conchide: „Cine nu are puterea de a o face să nu se slujească de puterea divină”.

Programata vizită a Papei Benedict al XVI-lea în Israel în vara acestui an ar schiţa deja perspectiva unei destinderi şi a unei reconcilieri volens-nolens fiindcă, din perspectiva conflictului în Orientul Apropiat, nici Israelul şi rabinatul său superior nu-şi pot permite să renunţe la sprijinul papalităţii. În Germania în schimb, continuă FLENSBURGER TAGEBLATT ideea, Benedict al XVI-lea riscă să devină o problemă permanentă.

O problemă pe lîngă altele, devreme ce politica Germaniei în materie de respectare a drepturilor omului este luată în vizor de Consiliul ONU pentru Respectarea Drepturilor Omului.

În acest for nu stau cele mai nobile persoane, aşa cum o dovedeşte prezenţa reprezentanţilor unor despoţii interesate să arunce pisica moartă în curtea vecinului pentru a-şi cosmetiza propria imagine sau ai Iranului care nu vede bîrna din ochiul său dar vede paiul din ochiul celuilalt, notează SÜDWEST PRESSE. Cotidianul din Ulm atrage însă atenţia că deşi păcatele unor astfel de reprezentanţi relativizează criticile aduse altor ţări, totuşi obiecţiile nu sunt superflue, avînd un rol profilactic în tratamentul aplicat excesivei mulţumiri de sine.

Aceasta devreme ce - scrie GENERAL-ANZEIGER de la Bonn – situaţia respectării drepturilor omului nu este atît de trandafirie pe cît îi place guvernului german să o prezinte.

„Nici în căruţă nici în teleguţă” aceasta pare a fi poziţia Angelei Merkel în marea coaliţie de la Berlin, rezultă din articolul de fond publicat în FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG. Autorul îi reproşează între altele şefei marii coaliţii de la Berlin faptul că în calitatea de preşedintă a Uniunii Creştin-Democrate, ea îmbrăţişează principii pe care le abandonează în postura de cancelar.

Şefa guvernului german, scrie MAIN-ECHO, cultivă rolul unui moderator, nu se amestecă în mărunţişurile politicii, lăsînd conflictele să evolueze. Dar fiindcă Merkel nu adoptă o linie clară, fiindcă nu-i poate ţine sub control pe adversarii care se bat în ring, ea scapă inevitabil frîul din mînă. Iar un cancelar care nu conduce sfîrşeşte prin a fi condus de alţii, conchide ziarul citat.

Aşa încît–notează cu resemnare MITTELBAYERISCHER ZEITUNG-nu ne mai putem aştepta la o treabă prea serioasă din partea actualei mari coaliţii.