Pămîntul cald şi războiul rece

Nave, plase submarine şi scafandrii forţelor de securitate păzesc coasta Mării Baltice de un eventual atac terorist. E vorba de cele mai ample măsuri de securitate adoptate vreodată în Germania. Totodată, poliţia încearcă să menţină sub control nucleul dur al adversarilor globalizării, alcătuit din militanţi ecologişti şi extremişti de dreapta şi de stînga. Protestatarii (din care doar o parte sunt violenţi) au şi demarat circa 30 de manifestaţii şi tentative de blocadă între altele a aeroportului din Rostock.

Inaintea debutului oficial al summitului, la care unii lideri precum şeful statului francez, Nicolas Sarkozy, participă pentru prima, iar premierul britanic Tony Blair pentru ultima oară, cancelarul german Angela Merkel se întreţine cu preşedinţii SUA şi Rusiei, încercînd să medieze în conflictul dintre ei şi să-şi impună simultan şi propria agendă.

Teme şi umbre

Pe Bush Merkel va încerca să-l convingă să accepte obiective obligatorii de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, în vederea contracarării schimbărilor climatice. Bush mizează însă pe măsuri voluntare ale principalelor statele industrializate.

Dacă ecologia şi ajutoarele acordate Africii sunt principalele teme oficiale ale summitului, reuniunea riscă să fie grav umbrită de cearta dintre Moscova şi Washington pe tema scutului american antirachetă ce urmează să fie amplasat în Polonia şi Cehia. Această divergenţă, de natură să introducă zîzania şi între est şi vesteuropeni, i-a determinat pe mulţi analişti occidentali să considere că ne aflăm în pragul unui nou război rece.

Putin vs Bush

Fiindcă, sub pretextul adversităţii faţă de instalarea sistemului antibalistic american, care, potrivit liderului de la Kremlin ar „răsturna echilibrul startegic în Europa”, Vladimir Putin a lansat atacuri tot mai agresive la adresa SUA. Preşedintele Rusiei a adoptat un ton atît de dur încît a sfîrşit prin a intimida bună parte din Europa apuseană. De altfel, faptul că Putin a ameninţat Europa cu un război nuclear indică probabil tocmai o tentativă a liderului de la Kremlin de a rediviza Europa şi de a provoca o ruptură între statele din vestul continentului pe de o parte, America şi estul Europei de cealaltă parte.

In replică, Bush a recurs la o strategie dublă, de aplanare a temerilor manifestate de Kremlin în sfera strategico-militară, dar şi de confruntare în chestiuni ţinînd de încălcarea flagrantă de către regimul Putin, a principiilor democraţiei şi statului de drept. Pe de o parte liderul american a invitat Rusia să participe la defensivul sistem antirachetă american, iar pe Valdimir Putin la el acasă, în SUA, pe de alta, Bush a criticat deraierile antidemocratice ale Moscovei.

In context un rol considerabil ar putea juca la acest summit disputa ruso-britanică privind extrădarea asasinului kaghebist al lui Alexander Litvinenko, fost agent secret devenit cetăţean al Regatului Unit. Litvinenko a fost ucis cu poloniu radioactiv în toamna anului trecut. Putin refuză categoric să-l extrădeze pe prezumtivul său ucigaş.

In fine, summitul G-8, va mai aborda cîteva subiecte fierbinţi precum statutul provinciei Kosovo, în care de asemenea se manifestă ample divergenţe între Rusia şi occident.

Noutăţi pe agendă

La această ediţie a reuniunii, la care participă în calitate de invitaţi şi liderii aşa-numitelor state în prag de dezvoltare, precum China şi India, se vor dezbate şi alte teme de interes general. E vorba între altele de negocierile blocate privind liberalizarea comerţului global şi de protecţia proprietăţii intelectuale.

Pe agendă să află şi exploziva chestiune a consecinţelor sociale ale globalizării, în speţă sărăcia şi nevoia controlării fluctuaţiilor aşa-numitelor fonduri financiare speculative de mare risc. Unii vesteuropeni, precum francezii şi germanii ar dori să treacă rapid la domesticirea neoliberalului sistem global, pe care adversarii globalizării îl înfierează constant, calificîndu-l drept „capitalism sălbatic”.