Pachetul de asistenţă destinat Greciei a trecut de Bundestag

Cel de-al treilea pachet de ajutorare a Greciei, trecut în aceste zile în regim de urgenţă prin parlamentele ţărilor zonei euro, nu va fi şi cel din urmă. În ciuda tuturor asigurărilor contrare date de guverne, specialiştii ştiu deja de pe acum că criza datoriilor nu poate fi soluţionată în Grecia nici cu ajutorul miliardelor suplimentare aprobate. Măsura nu face altceva decât să amâne deznodământul. De altfel, ministrul german de Finanţe, Wolfgang Schäuble, a şi recunoscut că prezentul pachet nu exclude posibilitatea necesităţii unor noi ajutoare pentru Atena. Deputaţii din Bundestag au avut deci ocazia să-şi arunce azi privirile în sacul fără fund, despre existenţa căruia economiştii îi avertizaseră din vreme.

Nu există alternative

Fondurile suplimentare destinate Greciei au fost aprobate atât de deputaţii arcului guvernamental cât şi de cei ai marilor partide de opoziţie. Ei nu au votat pentru din cauza propriilor convingeri europene sau din raţiuni ce ţin de milă, ci fiindcă, pur şi simplu, nu există alternativă. Dacă procesul de salvare a Greciei ar fi stopat acum, ţara ar intra în faliment. Aceasta ar provoca haos pe pieţele internaţionale şi tensiuni cu urmări imprevizibile în interiorul zonei euro. Prin promisiunea pe care au făcut-o, aceea de păstra cu orice preţ Grecia în zona euro, cancelarul german, Angela Merkel, şi preşedintele Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, şi-au anulat orice spaţiu de manevră. Acum ei trebuie să continue acest drum, deşi nu ştiu unde va duce.

Preţul care urmează a fi plătit în schimbul promisiunii menţionate începe să devină încet-încet vizibil. În anii viitori, numai Germania va avea de plătit trei miliarde de euro. Bani gheaţă şi nu garanţii sau aprobări de credite ca până acum. Băncile centrale din Europa vor trebui să renunţe la câştiguri din dobânzi iar guvernele vor avea de amânat scadenţa creditelor. Acestea toate duc la diminuări ale încasărilor care nu pot fi estimate de pe acum la modul realist. Dacă stai să te gândeşti cât de dure sunt luptele pentru fiecare milion de euro în plus în timpul dezbaterilor pentru bugetul naţional, te cutremuri de uşurinţa cu care deputaţii din Bundestag aprobă noi şi noi miliarde destinate "salvării" Greciei. Bănuiala că mulţi dintre deputaţi nici nu au apucat să răsfoiască măcar dosarul gros de şase centimetri, conţinând noi reglementări şi legi, pe care abia cu trei zile în urmă l-au primit, este pe deplin justificată.

Ministrul de Finanţe Schäuble şi ceilalţi membri ai grupului euro încearcă să treacă sub tăcere faptul că susţinerea oferită Atenei este mai costisitoare decât se crezuse la început. Planurile de salvare de până acum s-au dovedit ineficiente, chiar dacă grecii de rând au fost siliţi să accepte o scădere drastică a propriului nivel de trai. Între timp, majoritatea economiştilor, Banca Centrală Europeană şi Fondul Monetar Internaţional pleacă de la premiza că Grecia nu va reuşi să-şi revină vre-o dată în absenţa ştergerii unei părţi a datoriei sale către creditorii oficiali. Ştergere care să fie suportată de contribuabilul european. Statele zonei euro se sfiesc însă să aprobe această ştergere, fiindcă dintr-o dată ar deveni vizibil cât de costisitoare este "salvarea Greciei". De aceea, ministrul Schäuble a decis să adopte tactica paşilor mărunţi. Astfel costurile vor apărea numai fragmentar şi pe parcursul multor ani în bilanţurile Germaniei. Totuşi, această strategie s-ar putea dovedi la urmă chiar mai costisitoare decât ştegerea datoriilor. Aşa stând lucrurile, a cam venit vremea ca factorii de răspundere să pună cărţile pe masă.

Mai trebuie adăugat că Angela Merkel şi Wolfgang Schäuble au declarat, nu mai departe decât vara trecută, că este exclus ca Grecia să capete noi ajutoare de miliarde şi timp mai mult pentru aplicarea reformelor. Ambele asigurări au fost încălcate fiindcă realităţile economice au impus-o. Astăzi, în cursul dezbaterii care a precedat votul din Bundestag, Schäuble a avertizat o dată în plus că sunt necesare noi reforme în Grecia. Aceste avertizări răsună însă în pustiu, fiindcă mulţi dintre greci nu mai au între timp la ce să renunţe. Statul elen se tot afundă în noi şi noi datorii, economia ţării scade în continuare. Se tot dau asigurări că relansarea va începe în 2014. În acel an însă, plata datoriei abia va începe, şi până atunci ea va ajunge la nivelul uluitor de 180 la sută din PIB. Este planificat ca Grecia să scape de datorii în 2022, dar nimeni nu poate şti de pe acum ce se va întâmpla în următorul deceniu.

Nimeni nu cunoaşte costurile reale

Adevărul este că cei care vor să menţină Grecia în zona euro au de plătit un preţ uriaş. Iar contribuabilii de acum şi din generaţiile viitoare, chemaţi să finanţeze "necesara solidaritate cu ţara membră a UE Grecia", au dreptul să afle cât de costisitoare va fi întreaga poveste.

După dezbaterea de azi e clar că procedura compusă din "pachete de salvare" însoţite de controverse pe marginea situaţiei catastrofale în care se află Grecia va mai continua un timp. Următoarea deplasare la Atena a troicii de monitorizare compusă din funcţionari ai Băncii Centrale Europene, ai FMI şi ai Comisiei Europene, este planificată pentru primăvara anului viitor. Curtea Constituţională a Germaniei se va ocupa din nou în intervalul următor de constituţionalitatea pachetelor de miliarde fiindcă Partidul Stânga a anunţat că va depune contestaţie. Rămâne de văzut dacă coaliţia de la Berlin, compusă din conservatori şi liberali, va reuşi să amâne cu ajutorul prezentului pachet de salvare inevitabilul deznodământ până după alegerile generale din Germania, programate pentru septembrie 2013.