Palme pe obraz

Nici la 2 ani de la aderarea la UE România şi Bulgaria nu reuşesc să dea de capăt crimei organizate, relevă azi ediţia online a ziarului german Financial Times Deutschland. Cotidianul semnalează aprecierea foarte critică a Comisiei Europene, potrivit căreia România, departe de a realiza progrese în lupta împotriva corupţiei, a înregistrat „chiar regrese, în ultimele 6 luni”. Motiv pentru care, în raportul pe care-l va prezenta la finele săptămânii, Comisia Europeană „cere guvernului Boc să-şi regăsească elanul în domeniul combaterii corupţiei şi al reformei justiţiei”, mai scrie cotidianul financiar german.

Potrivit ziarului, documentele elaborate de executivul european echivalează „cu o palmă” pe obrazul guvernului de la Bucureşti. In trecut, Bulgaria se confruntase mereu cu verdicte mai aspre din partea Comisiei. Or, „dacă nu realizează progrese, România riscă să piardă subvenţii agricole de peste 390 de milioane de euro”.

Dar dacă în sfera luptei anticorupţie şi a reformei justiţiei România recoltează note mai rele decât oricând, ce li se reproşează concret autorităţilor bucureştene?

Ziarul scrie: „Încercări de limitare a prerogativelor organelor de anchetă; ameninţări de blocare a re-desemnării în funcţie a procurorului Daniel Morar, personalitatea centrală a luptei anticorupţie; apoi lipsa unor modificări legislative precum şi schimbări contraproductive ale codurilor judiciare. Simultan, justiţia, în loc să devină mai independentă, e tot mai politizată. Iar parlamentul s-a opus urmăririi penale a unor demnitari suspectaţi de corupţie”.

Pentru a contrabalansa acest rechizitoriu de o severitate fără precedent, Comisia recunoaşte că România a fost timp de luni de zile paralizată de campania electorală”.

In fine, ziarul mai relevă că la Bruxelles „domneşte confuzia în privinţa măsurilor ce trebuie luate spre a se convinge România şi Bulgaria să-şi sporească eforturile de combatere a corupţiei şi crimei organizate”.

In răstimp, Sueddeutsche Zeitung din Muenchen abordează înjunghierea handbalistului Marian Cozma şi modul, în care extrema dreaptă maghiară manipulează cazul său spre a instiga la ură rasistă împotriva romilor. Amintind de „tensiunile istorice” dintre români şi maghiari, ziarul bavarez reliefează „cât de mişcaţi sunt mulţi români de compasiunea manifestată de unguri în reacţie la asasinarea lui Cozma”.

Spaţii ample mai acordă editorialiştii alunecării spre dreapta, sub imperiul ameninţării teroriste palestiniene, a electoratului israelian.

Comentarii acide suscită şi tot mai ascuţita polemică italiană şi europeană pe marginea eutanasiei şi a morţii programate a Eluanei, o pacientă aflată în comă şi ţinută artificial în viaţă, timp de17 ani. Virulent condamnată de Silvio Berlusconi şi de mediile catolice şi la fel de violent susţinută de adversarii interni şi externi ai premierului italian, eutanasia dă editorialiştilor prilejul unor varii injoncţiuni. Potrivit celor de stânga, moralitatea afişată de şeful guvernului de la Roma ar fi ipocrită, iar democraţia italiană în mare pericol. Mannheimer Morgen îl acuză pe Berlusconi de „acţionism” şi de „încercare de profilare” pe spinarea unei paciente muribunde.

Die Welt de la Berlin nuanţează chestiunea, reliefând că, în faţa morţii, „provocarea maximă ce ne confruntă”, e firesc să se poartă dezbateri sociale de maximă intensitate.

In fine, Gazeta Wyborcza din Varşovia vede „stafia protecţionismului” ameninţând Europa. Ziarul liberal polonez se arată alarmat de ceea ce afirmă a fi „iresponsabilitatea” unor politicieni europeni precum preşedintele Franţei, Sarkozy, care ar fi lăsat să se înţeleagă că „ajutoarele de stat acordat industriei de automobile vor fi condiţionate de închiderea de fabrici în alte ţări europene şi de repatrierea lor pe malurile Senei. Or piaţa liberă, comerţul liber şi libertatea de mişcare a oamenilor şi capitalurilor sunt cele care conferă eficienţă economiei, iar nu birocraţii” relevă ziarul, amintind de eşecul sistemelor comuniste „bazate pe iluzia promovată de teza contrară”.