Pană de ARO la Ovidiu Muşetescu

Inspectoratul General de Poliţie a instrumentat cazul, ajungând la concluzia că valoarea activelor incluse în patrimoniul societăţii ARO Câmpulung a fost cu bună ştiinţă mult subevaluată. Constructorul muscelean de maşini de teren a fost privatizat în septembrie 2003, negocierile privind preluarea purtându-se cu investitorul catalogat „strategic” Cross Lander USA Inc. Americanii de la Cross Lander au plătit la cumpărare, pentru 68,7% din acţiuni, puţin mai mult de 150 de mii de dolari, mai precis, valoarea pe care ARO o avea în anul 1994. O comisie senatorială special constituită pentru a analiza modul în care a decurs privatizarea anunţa, luna trecută, că patrimoniul societăţii muscelene fusese estimat, pentru momentul septembrie 2003, la 50 de milioane de dolari.

Ancheta poliţiei economice, care a transferat dosarul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, a mai relevat nerespectarea angajamentelor contractuale consemnate în memorandumul de privatizare – şi, aceasta, pentru că între definitivarea acestui memorandumului şi privatizarea propriu-zisă, Autoritatea Naţională, condusă la acea vreme de pesedistul Ovidiu Muşetescu, a modificat termenii contractului de vânzare-cumpărare, coborând investiţia obligatorie a americanilor de la 27 de milioane de dolari la 15,5 milioane. Diferenţa trebuia virată ca plată a datoriilor şi creditelor comerciale acumulate de ARO. Atâta doar că firma Cross Lander nu a fost constrânsă contractual sub nici o formă să achite respectivele datorii.

Privatizarea ARO este o afacere cu nenumărate puncte nevralgice, generate de neregulile comise atât de reprezentanţii statului român cât şi de compania care a preluat afacerea falimentară. Cross Lander ar fi trebuit să lanseze producţia unui nou tip de autoturism de teren, să nu vândă active (or americanii au vândut, cu 2,7 milioane de dolari, fabrica de scule şi matriţea ARO) şi să realizeze infuzii de capital atât în producţie cât şi în protecţia mediului. Până de curând, argumentul invocat de administratorii americani ai afacerii pentru amânarea derulării obligaţiilor era nerespectarea, de către partea română, a prevederilor legate de facilităţile fiscale acordate investitorului. Profitând de aceste ambiguităţi contractuale şi pus în faţa unei anchete penale sub acuzaţiile de înşelăciune, fals intelectual, uz de fals şi fals în declaraţii legate de identitatea reală a companiei care a preluat ARO, John Perez, proprietarul firmei Cross Lander ameninţase, în primăvară, că va închide fabrica şi va chema statul român în faţa Curţii de Arbitraj de la Washington, ce funcţionează pe lângă Banca Mondială.