Paradisul bunelor intenţii şi infernul războaielor de orice fel

Nu cred că există ţări care ar avea vreun interes să pună la încercare credibilitatea noastră. Enunţul lui Obama, citat de ziarul DIE WELT, le dă de gîndit şi analiştilor politici care iau sub lupă azi noua doctrină nucleară a Americii, calificată drept blîndă.

Deşi salutară, intenţia preşedintelui Statelor Unite de a îngusta foarte mult aria de utilizare a armelor nucleare, de a recurge la ele abia în caz de extremă urgenţă, implică unele riscuri crede autorul comentariului intitulat O umbrelă protectoare găurită. Între acestea, este foarte posibil ca statele agresoare să atace aliaţii Americii sub pragul nuclear cu arme chimice şi biologice, ca războaiele de acest fel să devină mai frecvente tocmai fiindcă ţările agresoare nu se mai tem de o lovitură de ripostă ultimativă a Statelor Unite. Cu alte cuvinte, Obama vizează o înlocuire a forţei nucleare de disuasiune prin arme convenţionale extrem de performante. Problema este că pînă la ora actuală, prea multe arme de acest fel nu prea există.De aceea, noua doctrină nucleară a Washingtonului îi angoasează pe aliaţii săi din regiunile de criză – se mai poate citi în ziarul german.

Noua definiţie a strategiei militare americane comentată în presă

Dacă LA REPUBBLICA întrevede în noua definiţie a strategiei militare americane o cotitură istorică, ziarul catolic francez LACROIX este de părere că reajustata doctrină nucleară a lui Obama nu-i va putea linişti pe cei care visează la o lume fără arme nucleare, deoarece ea mai degrabă clarifică situaţiile în care Washingtonul va recurge la armele nucleare decît reorientează întreaga strategie. Aşa încît suntem încă foarte departe de viziunea unei lumi denuclearizate, enunţată de preşedintele american la Praga, în urmă cu un an.

Noua doctrină nu ar fi, în optica ziarului francez LE FIGARO, decît un semnal al politicii externe a Washingtonului, dînd de înţeles lumii că America este şi rămîne puterea nucleară numărul unu a lumii.

Totuşi, faptul că şi în cazul unui atac, America se abţine de la o ripostă nucleară dată statului agresor, în cazul în care acesta a semnat şi respectă acordul de neproliferare a armelor nucleare, este un pas, fie şi mic, înspre o lume denuclearizată, deduce conciliant, TAGES-ANZEIGER din Berlin.

Secvenţe video care înfăţişează ororile războiului din Irak

Nu însă şi spre o lume fără războaie, a căror grozăvie funciară, ontologică, o dezvăluie şi înregistrarea video a secvenţei în care în Irak, de la bordul a două helicoptere de luptă americane, soldaţii se decid să tragă într-un grup de persoane civile. Difuzate pe internet, imaginile, datînd din 2007, trec drept autentice, fiind un document cumplit care dezvăluie caracterul discreţionar şi nonşalanţa cutremurătoare cu care unii militari americani au recurs la violenţă împotriva unor civili în Irak, scrie SÜDDEUTSCHE ZEITUNG.

Trei ani au fost necesari spre a aduce la cunoştinţa opiniei publice aceste imagini puse sub obroc de militarii americani, o dezvăluire la care a contribuit şi Reuters,

una din victimele ploii de gloanţe fiind un colaborator al renumitei agenţii de presă - menţionează BERLINER ZEITUNG. Ducînd mai departe ideea, ziarul constată că în vreme ce armata a acreditat incidentul ca fiind un schimb de focuri între rebeli şi militarii americani, materialul difuzat de organizaţia Wikileaks demonstrează contrariul: cu sînge rece dar însetaţi de sînge, soldaţii îşi fac jobul.

"Adevărul este prima victimă a războiului"

Că adevărul este prima victimă a războiului se ştie, continuă DIE WELT ideea, nuanţînd-o însă: organizaţia WikiLeads a reuşit să scoată la lumină un document care reflectă absolut nemijlocit şi fără comentarii, realitatea, surprinsă de videocamerele instalate la bordul unui elicopter american Apache. Dar aceleaşi imagini exprimă direct, mai mult decît orice producţie cinematografică, caracterul atroce al războiului ca şi responsabilitatea ce-i revine fiecărui soldat angrenat în luptă: greşelile comise sunt adesea fatale iar abaterile lor de la normă, pot deveni o barbarie.

Barbaria comisă de soldaţii Armatei Roşii la Katyn, în urmă cu 70 de ani, cînd au fost masacraţi mii de ofiţeri şi intelectuali polonezi rămîne una din cele mai atroce episoade ale celui de-al doilea război mondial. Prezenţa premierului Putin acum, la ceremonia comemorativă nu este însă un act de căinţă ci serveşte intereselor Kremlinului, mai precis ameliorării relaţiilor cu Varşovia crede cotidianul DNEVNIK.

Fiindcă, între cei doi vecini se interpune pe mai departe umbra lui Stalin, iar istoria politică a ultimilor zece ani, promovată de Moscova, a purtat încă amprentele cinismului cu care Kremlinul a tratat adevărul istoric, victimele terorii germane şi a celeia sovietice scrie FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG, ştiindu-se că propaganda oficială a Kremlinului a învinuit decenii la rînd soldaţii Wehrmachtului de a fi fost făptaşii atrocelui masacru.

Autor: Rodica Binder
Redactor: Medana Weident