Partidul absenteiştilor

În ultimele săptămâni, marile partide populare (social-democraţii şi creştin-democraţii) au pierdut consistent voturi. ”Alegătorii nu îi iubesc pe politicieni şi au grijă să facă în aşa fel încât aceştia să se supere. Dar”, comentează FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG, ”politicenii nu mai contenesc să sărbătorească succese electorale. Alegătorul protestează neprezentându-se la vot sau, şi mai grav, votând contra. Politicianul, destinatarul acestui mesaj, se simte, însă, legitimat”. Şi, conchide cotidianul care apare în capitala financiară a Europei, ”în Westfalia, ţăranii au o vorbă: când toată lumea se bucură în jurul gunoiului, totul rămâne neschimbat”. WESTDEUTSCHE ZEITUNG, din Düsseldorf, continuă în acelaşi context: ”Alegătorul este o creatură neajutorată – întâi sancţionează partidele mari pentru ca apoi să asiste la jubilările acestora”. La Essen, WESTDEUTSCHE ALLGEMEINE ZEITUNG notează: ”Absenteismul interpretat simplist, ca rod al comodităţii, este un semn de ingornaţă politică. Absenteismul este un act politic de mare anvergură din partea acelor alegători dezamăgiţi de partidele lor de suflet dar care nu se simt în stare să-şi încalce propriile principii politice sau a acelor cetăţeni cărora nivelarea spectrului politic nu le mai oferă libertatea de a alege."

AUGSBURGER ALLGEMEINE face un bilanţ al anului electoral 2004: ”A stat mult timp sub semnul victoriilor creştin-democrate şi se îndreaptă spre o oarecare echilibrare, la final. Şi cu un cancelar revitalizat şi încrezător în propriile forţe (...) Anul a mai demonstrat că forţa marilor partide scade şi că principala grupare politică este cea a alegătorilor care preferă să lipsească de la vot. Nu înseamnă că sistemul democrartic a ajuns la sfârşit însă este limpede că la mijloc este vorba despre dezamăgire în partide. Electoratul este nemulţumit de Putere dar nici în Opoziţie nu mai are încredere. Aceasta este, de fapt, concluzia anului electoral şi ar trebui să dea de gândit tuturor partidelor”. TAGESSPIEGEL, din Berlin, merge mai departe cu concluzia: ”Super-anul electoral nu lasă să se întrevadă nici un fel de prognoze în perspectiva scrutinului federal din 2006. Însă, probabil, alegerile de anul acesta au dat, pe măsură ce treceau săptămânile, o lecţie din ce în ce mai limpede: această ţară trebuie să se schimbe”.

O temă economică internă ţine capul de afiş al începutului de săptămână. HANDELSBALTT din Düsseldorf, scrie: ”În vreme ce concurenţa de la Metro se extinde în străinătate, Karstadt-Quelle s-a preocupat mai mult de afaceri de altă naturtă decât cele de bază – Starbucks Caffee sau canalul tv de sport DSF. Dar nu aici stă maxima greşeală de management, ci în neidentificarea unei strategii comune şi a unei identiăţi proprii, după fuziunea din 1999. Poate că pe viitor se poate găsi o soluţie însă, până atunci, mii de angajaţi trebuie, acum, să-şi părăsească locurile de muncă”. Iar RHEINISCHE POST, care apare tot în capitala de land de pe malul Rinului, observă că, în vreme ce mulţi antreprenori germani se simt uşor atinşi de microbul contextului economic, un fel de gripă, Karstadt-Quelle a fost trecută direct la terapie intensivă. Soluţia pentru reanimare este simplă: infuzie de bani, bani şi iarăşi bani. Şi, poate, şefii concernului vor învăţa de la concurenţă că nu strică să te desprinzi de conjunctura germană, investind şi în străinătate.