Partidul kurd ar putea fi decisiv

"Cu Erdogan ne îndreptăm spre o catastrofă" ne spune indignat Ibrahim, luptându-se cu traficul aglomerat din Istanbul. Taximetristul în vârstă de 58 de ani are de gând să voteze cu partidul kurd, deşi nu aparţine minorităţii kurde. În ceea ce-l priveşte, adaugă interlocutorul nostru, "e mândru că e turc". Doar dacă "Partidul Democrat al Popoarelor" (HDP) ar obţine cel puţin zece la sută din voturi, pentru a ajunge în Parlament, explică taximetristul, există o şansă reală de a-l ţine în frâu pe Erdogan.

Discuţiile purtate cu locuitori din Istanbul şi Ankara relevă scindarea profundă a Turciei între adepţii preşedintelui Recep Tayyip Erdogan şi cei ai opoziţiei. Potrivit observatorilor politici, în celelalte 79 de provincii ale ţării AKP s-ar bucura de o mai mare susţinere, dar cu toţii sunt convinşi că formaţiunea kurdă va fi decisivă pentru rezultatul scrutinului.

Convieţuire paşincă între "toate popoarele din Turcia"

În timp ce preşedintele Erdogan şi premierul Ahmet Davutoglu tot repetă lozinca "O naţiune, un drapel, o patrie şi un stat", şeful HDP, Selahattin Demirtas, subliniază obiectivul propus, anume acela al coexistenţei paşnice a "tuturor popoarelor din Turcia". E vorba, în afară de turci şi kurzi, de sunniţi, aleviţi, arabi şi multe alte minorităţi etnice şi religioase.

Partidul HDP se arată încrezător că va depăşi pragul electoral de 10%. Acest optimism se bazează pe rezultatul bun de 9,7 procente obţinut de Demirtas, în calitate de contracandidat al lui Erdogan, la alegerile pezidenţiale din august 2014. AKP încearcă de fiecare dată să creeze impresia unei legături strânse între HDP şi PKK, formaţiune kurdă, interzisă şi în Germania şi UE. Liderul PKK, Abdullah Öcalan, întemniţat deja de peste 16 ani pe insula Imrali din Marea Marmara, e calificat adesea drept "lider terorist" sau "ucigaş de bebeluşi".

Din intenţia anunţată de Erdogan, de a impulsiona procesul de pace cu etnicii kurzi, n-a mai rămas nimic. Mai mult decât atât, preşedintele Turciei a turnat chiar gaz pe foc, declarând că nici nu există vreo problemă kurdă. Prin politica sa, "Erdogan contribuie la intensificarea tensiunilor politice interne", avertizează politologul Hüseyin Bagci de la Middle East Technical University (METU) din Ankara.

Negocierile de aderare la UE, în impas

Cel târziu după câştigarea scrutinului prezidenţial cu aproape 52 de procente, Erdogan navighează spre "ape tulburi", apreciază Bagci. Negocierile de aderarea la UE au intrat în impas. UE nu mai poate exercita influenţă asupra preşedintelui Erdogan.

Şi Sinan Ülgen, şeful Centrului de studii economice şi de politică externă, crede că HDP va reuşi să treacă pragul electoral de zece procente. Demirtas se bucură de multă simpatie în rândul electoratului şi, în plus, Erdogan a comis prea multe greşeli. De pildă "instrumentalizarea religiei în scopuri politice".

În sondaje, AKP conduce detaşat. Dar după 34% înregistrate în 2002, 44% în 2007 şi 49,95% cu patru ani în urmă, partidul de guvernământ ar putea suferi, pentru prima dată, pierderi însemnate la urne. Speranţa lui Erdogan, de a obţine cel puţin 367 dintr-un total de 550 de mandate, ceea ce i-ar permite modificarea Constituţiei şi extinderea prerogativelor prezidenţiale, pare deşartă. Dacă HDP reuşeşte să pătrundă în Parlament, atunci AKP va întruni chiar mai puţine mandate decât cele 311 din prezent.

Demirtas exclude categoric o coaliţie cu AKP

AKP evită să se pronunţe asupra partenerului de coaliţie, în cazul în care n-ar întruni majoritatea necesară la scrutinul din 7 iunie. Formarea unei coaliţii cu partidul kurd HDP nu intră, totuşi, în discuţie, mai ales pentru faptul că liderul acestuia, Demirtas, a anunţat că exclude categoric o astfel de alianţă. Abia duminică seara se va şti în ce direcţie se îndreaptă Turcia. Pentru prima dată, însă, în istoria ţării, multe speranţe ale alegătorilor turci sunt îndreptate spre o formaţiune kurdă.