Partidul pro-Putin şi relația complexă a Germaniei cu Rusia

Se poate numi din start o cauză pierdută: un nou partid german a lansat o petiție online, cerând referendum național pentru integrarea Germaniei în Federația Rusă. În cazul în care eșuează, al doilea țel al petiției, conform website-ului ”Change.org”, este să înceapă o dezbatere publică pe tema motivelor pentru care un astfel de referendum ar fi necesar. La urma urmei, spun fondatorii campaniei, este ”foarte clar” că ”referendumul pentru alipirea Crimeei la Federația Rusă are de asemenea ca bază dreptul internațional”, iar Rusia reprezintă evadarea din ”statul polițienesc și dictatura UE”.

Partidul pro-Putin este încă o mișcare foarte restrânsă - în acest moment numai 5.000 de oameni au semnat petiția online - și, chiar dacă are 18.000 de followers pe Facebook, partidul în sine încă nu există în mod oficial. Nici măcar nu are o pagină web, iar pe cea de social media scrie că intenționează să fondeze un astfel de partid.

Cu toate acestea, argumentele pro-Putin sunt demult temă de dezbatere, atât în politica extremă de stânga, cât și în cea extremă de dreapta din Germania, ele intensificându-se odată cu începerea războiului în estul Ucrainei. ”(Pro-putinismul) este într-adevăr un fenomen pe care l-am observat de ceva timp”, spune Ulrich Herbert, profesor de istorie politică la Universitatea din Freiburg și autorul cărții "History of 20th Century Germany". ”Nu le-aș acorda prea multă atenție, dar este interesant”.

Păreri despre Ucraina

Într-adevăr, partidul Die Linke/Stânga și populiștii de dreapta ”Alternativa pentru Germania” (AfD) au oficial păreri similare în ceea ce privește războiul din Ucraina, deși cu motivații diferite. În timp ce Stânga consideră, conform unei declarații făcute în 2014, când a început războiul, că ”Forțele fasciste au profitat de ocazie pentru a deveni parte din guvernele de tranziție cu scopul de a suprima stânga și sindicatele”, cea mai recentă rezoluție a AfD cere ca ”NATO să nu se mai extindă către est”. Ambele partide pretind stoparea sancțiunilor împotriva Rusiei.

Atât extrema stângă din Germania, cât și parțial extrema dreaptă s-au identificat cu anti-americanismul, astfel încât, așa cum a spus și Herbert, unii participanți ai demonstrațiilor PEGIDA din Dresda au avut pancarte pe care scria ”Putin, ajutor!” ”Acest fenomen are cu siguranță legătură și cu faptul că încă există un puternic sentiment pro-sovietic în fosta Germanie de Est”, a declarat Herbert pentru DW.

Pentru astfel de oameni, adaugă Herbert, liberalismul și democrația erau mai puțin importante decât securitatea publică, reprezentată de personaje ca Putin. În același timp, partidul pro-Putin din Germania tinde să răstoarne conceptul despre adevărata dictatură: ”Interzicerea libertății opiniei, interzicerea demonstrațiilor ne fac să nu mai avem timp!... Așa cum Uniunea Sovietică ne-a oferit odată reunificarea, Federația Rusă își întoarce fața către noi în parteneriat și prietenie”.

Infiltrări provocatoare?

Sună puțin a propagandă, deși partidul pro-Putin nu este altceva decât o inițiativă privată. Cu toate acestea, guvernul rus nu a încetat să influențeze societatea germană. ”Încearcă demult, prin internet, prin forumuri și prin diverse investiții financiare să influențeze politica internă germană”, spune Herbert. ”Mai ales prin influențarea rușilor care trăiesc în Germania”.

Acest lucru a fost evident în ianuarie, la Berlin, când guvernul rus susținea că poliția germană a mușamalizat un presupus viol al unei tinere din Rusia de către un refugiat. Deși mai târziu fata a recunoscut că a inventat povestea, incidentul a atras proteste, de care au profitat unii membri ai extremei drepte din Germania.

Dar există, bineînțeles, motive istorice și geografice pentru care cele două națiuni au legături subtile. ”Pentru Rusia, Germania este de departe cea mai importantă putere occidentală, după Statele Unite, atât din punct de vedere economic, cât și politic”, adaugă Herbert.

De partea germană, mai ales Partidul Social-Democrat (SPD) a susținut puternic așa-numita Ost-Politik (Politica de Est) din anii '60, iar acest lucru a fost preluat mai mult sau mai puțin de guvernele germane, din motive practice, parțial datorită poziției strategice a Germaniei. "Dar nici măcar în SPD nu văd tendința de a mușamaliza rolul de autocrat al lui Putin”, e de părere Herbert.

”Cred că alte țări nu sunt atât de interesante pentru Rusia”, spune acesta. ”Dar faptul că Putin sprijină dreapta politică în alte țări, de exemplu pe Le Pen, arată că există încercarea de a diviza UE”.

Paralele cu Trump

Probabil că cel mai surprinzător prieten al lui Putin în acest moment este Donald Trump, candidatul republican la alegerile prezidențiale din SUA, care a declarat în mai multe interviuri că ar fi ”bine” ca relațiile dintre SUA și Rusia să fie mai strânse. Există oare o tendință globală către autoritarism și împotriva democrației? Herbert îi vede pe Trump și pe Putin ca ”figuri comparabile”, adăugând că ”Nu văd un pericol atât de mare în Germania, ca în SUA”.

”Sigur că există tendințe naționaliste și autoritare și în Europa. Ungaria ar fi un exemplu sau Polonia, dar autocrați ca Putin sau Erdogan sunt mai speciali, pe când aici, în Germania, problema este mai degrabă anti-americanismul”, spune Herbert.