Pasageri de sticlă pe placul autorităţilor americane

Atât politicienii cât şi cetăţenii par dispuşi să renunţe la sfera privată protejată prin lege pentru a intra astfel în campaniile de luptă împotriva terorismului.

Primii paşi vor fi anchetele online ca şi salvarea datelor pasagerilor, după cum prevede o înţelegere recentă între Statele Unite şi Uniunea Europeană. Astăzi prevederile acordului intră în vigoare.

Cei care călătoresc începând de astăzi din Europa în Statale Unite ar face bine să nu aibă nimic de ascuns. Europenii devin complet transparenţi pentru grănicerii americani. Din perspectiva informaţiilor: nume, adresă, număr de telefon, datele de pe cartea de credit, destinaţia, durata călătoriei, locul din avion, eventuale handicapuri – totul bine memorat. Chiar şi aşa numitele date sensibile, referitoare la confesiune, rasă sau apartenenţă politică. La acest tip de informaţii, autorităţile americane vor avea acces dar în cazuri extreme.

Noul Acord semnat de Uniunea Europeană şi Statele Unite referitor la pasagerii curselor aeriene permite Ministerului pentru Securitatea Patriei de la Washington accesul la circa 30 de date ale unui cetăţean european. Şi asta timp de 15 ani. 15 ani pot fi păstrate informaţiile.

Totul în numele combaterii terorismului. Ministrul german de interne, Wolfgang Schäuble, a negociat încă din perioada preşedinţiei germane a Uniunii, textul acordului. El este convins că: „...este corect şi necesar, avem nevoie de date, pentru a lupta împotriva terorismului şi a altor pericole, în limitele a ceea ce uman este posibil”, justifică ministrul Schäuble decizia.

La puţin timp după atentatele de la 11 septembrie, autorităţile americane au început să solicite date suplimentare de la pasageri, chiar înainte ca aceştia să calce pe pământ american. Washingtonul a făcut presiune: companiile aeriene care nu se supuneau noilor reglementări erau ameninţate cu retragerea autorizaţiei de funcţionare pe teritoriul Statelor Unite.

În mai 2004 a fost semnat primul Tratat între Uniunea Europeană şi Statele Unite privind transparenţa datelor pasagerilor, dar el a fost anulat doi ani mai târziu, prin decizia Curţii Europene, din cauza unor greşeli de procedură.

Acordul intrat astăzi în vigoare nu este în pericol de a avea acceaşi soartă. Negocierile au durat luni de zile. În faza decisivă, s-au implicat Comisia Europeană şi preşedinţia germană a Uniunii, pe de-o parte, şi ministrul american pentru Securitatea Patriei, Michael Chertoff, de cealaltă parte. El crede că Acordul este un instrument important pentru a da de urma potenţialilor pasageri periculoşi pentru America.

Şi el apără decizia de a stoca timp de 15 ani datele pasagerilor.

„Teroriştii îşi planifică atentatele cu mulţi ani înainte”, susţine Chertoff.

Pasagerii transparenţi de pe cursele transatlantice trebuie să să obişnuiască cu ideea că grănicerii americani vor şti mai mult despre ei decât îşi doresc pasagerii înşişi. Există însă şi o consolare: cetăţenii europeni pot insista asupra corectării datelor în cazul în care ele sunt greşit înregistrate. Cu condiţia de a afla vreodată cum se prezintă fişa sa. Şi încă ceva: eventuale date despre starea de sănătate şi viaţa sexuală a celor chestionaţi trebuie şterse urgent, ele nu intră în banca de date.

Adepţii sistemelor de protecţie a datelor private care au criticat decizia rapidă privind transparentizarea informaţiilor referitoare la cei care călătoresc în Statele Unite nu au avut succes la Bruxelles. Din contră: Comisia Europeană planifică un sistem comparabil pentru pasagerii europeni, o bază de date cu cei care călătoresc în interiorul spaţiului european. Autorităţile de la Bruxelles pregătesc deja un proiect în acest sens.