România

Pasiunea românilor pentru embleme

De ce pare logo-ul atât de important în România? Căci nu doar administrația se pasionează de aceste embleme, ci și presa și publicul în general care ia parte la dezbatere cu toată pasiunea.

ITB 2012 (DW)

Există în România o devastatoare pasiune pentru embleme: ”frunza” Elenei Udrea a ținut toată țara cu sufletul la gură, a fost apoi emblema Bucureștiului cu aceleași tipice scandaluri (plagiat, pastișă etc.) și acum urmează concursul pentru  logo-ul ”președinției românești a Consiliului European”, căreia i se va da o amploare și mai mare. Dacă până acum a decis un juriu de specialiști, de aici înainte concursul se va democratiza și se va apela la voturile publicului ca să nu mai existe contestații.

Așa cum ne informează comunicatul Ministerului Afacerilor Externe, ”într-o primă etapă, vor fi alese 19 lucrări, care vor fi clasificate în funcţie de punctajul acordat de juriu. În cea de a doua etapă, cele 19 lucrări vor fi publicate pe o pagină de Facebook special creată de Ministerul Educaţiei Naţionale, unde vor primi voturi din partea publicului”. Prin urmare va fi ca la Eurovision și orice critică ulterioară va părea nelegitimă și antidemocratică.

Dar e puțin important ce desen va fi ales, căci el nu este decât un simbol cu utilizare limitată și mai mult decorativă. Un logo împodobește afișele sau plicurile cu antet și va înceta să existe din clipa în care președinția românească se va fi încheiat. Orice administrație cu scaun la cap ar fi lăsat sarcina ”logo-ului” firmei care se ocupă de tipăriturile oficiale fără să facă din ea o preocupare specială cu tarife separate. Logo-ul intră în grafica generală și ține de operațiunile de secretariat.

De ce pare logo-ul atât de important în România? Căci nu doar administrația se pasionează de aceste embleme, ci și presa și publicul în general care ia parte la dezbatere cu toată pasiunea. Dacă ne amintim bine nici stema României adoptată după căderea comunismului nu a suscitat atâtea dezbateri ca emblema turistică a țării (”frunza” care s-a dovedit o pastișă cumpărată cu o sumă exorbitantă), dar nici măcar înfățișarea noilor bancnote care au un rol extrem de important în viața de zi cu zi. BNR a hotărât de una singură cum să arate bancnotele, din ce material să fie realizate și nu le-a supus niciunui plebiscit.

Pasiunea pentru formele goale pare însă fără egal și ea începe încă din școală cu diplomele fără conținut și multiplicate inflaționar. Doctoratele obținute prin fraudele cele mai lipsite de pudoare (plagiatul e doar un caz particular care pune din păcate în umbră dimensiunea falsurilor academice) sunt la rândul lor însemnele exterioare ale prestigiului profesional și întreaga viață socială pare construită pe aceste însemne exterioare care pot fi ușor manipulate și contrafăcute.

Prin urmare, în logica societății, emblema contează mai mult decât conținutul simbolizat, ceea ce provoacă inevitabil o pasiune pentru forme. Am putea paria că logo-ul menit să simbolizeze ”președinția românească a Consiliului European” va ocupa mult mai mult spațiu în dezbaterea publică decât evenimentul politic ca atare. De altfel se vede de pe acum că până și oamenii inițiați se feresc să vorbească și abordează subiectul mai curând cu un fel de solemnitate paralizantă.

Dar au oficialii români un proiect? Au o idee proprie privind felul în care își vor exercita mandatul? Mai curând nu. În schimb ministerele umplu golul acesta cu dezbateri despre forme insignifiante, așa cum este ”logoul președinției române a CE”.

Ar fi fost amuzant dacă nu era trist ce a declarat ministrul delegat pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu: ”Un logo creativ, lizibil și relevant, realizat de tineri bine pregătiți, va fi un vector de forță al campaniei de promovare a Președinției României la Consiliul Uniunii Europene, mandat ce reprezintă un proiect de importanță majoră pentru întreaga societate românească”.

Cu alte cuvinte un simplu grafism, un detaliu ornamental de pe o foaie de prezentare este considerat ”un vector de forță”. Alții consideră că ”un vector de forță” îl reprezintă programele Erasmus, alții politica de azil, interconectarea energetică sau ideea suveranității europene. În România vorbim pe facebook despre desenele realizate de școlari.

Albanian Shqip

Amharic አማርኛ

Arabic العربية

Bengali বাংলা

Bosnian B/H/S

Bulgarian Български

Chinese (Simplified) 简

Chinese (Traditional) 繁

Croatian Hrvatski

Dari دری

English English

French Français

German Deutsch

Greek Ελληνικά

Hausa Hausa

Hindi हिन्दी

Indonesian Bahasa Indonesia

Kiswahili Kiswahili

Macedonian Македонски

Pashto پښتو

Persian فارسی

Polish Polski

Portuguese Português para África

Portuguese Português do Brasil

Romanian Română

Russian Русский

Serbian Српски/Srpski

Spanish Español

Turkish Türkçe

Ukrainian Українська

Urdu اردو