PD propune o regionalizare reală

În preziua alegerilor pentru Parlamentul european, PD a redactat un document prin care anunţă că “susţine revizuirea cît mai largă a actualei Constituţii, în aşa fel încît să se creeze premisele pentru un nou regim politic. Susţinem, se mai spune în documentul Partidului Democrat, necesitatea celei de-a Treia Republici, care să corespundă mai bine statutului României de membru al UE".

PD mai arată că, în cadrul procesului de modificare a Constituţiei, "este posibil şi de dorit ca şi problema redefinirii structurilor administrative existente sa fie pusă".

Contextul în care apare această propunere este foarte sensibil. România nu a reuşit să folosească anul acesta -primul al integrării europene - nici măcar un singur Euro. A fost mai clar ca în trecut că actualul sistem al regiunilor de dezvoltare este greoi şi asta mai ales din cauză că nu poate să mobilizeze energiile reale ale diferitelor zone ale ţării.

Cum ar putea, de pildă, cetăţenii unei zone ca Banatul sau Bucovina să participe activ la elaborarea unor proiecte finanţabile, dacă ei sînt excluşi complet din acest proces de deliberare şi decizie. Nici indirect prin aleşii lor, adică consilierii locali ai judeţului, ei nu participă la procesul, acesta, ci doar preşedinţii de consilii judeţene reuniţi în conferinţă laolaltă cu autorii proiectelor, care, în calitatea lor de tehnicieni, nu dau socoteală în faţa electoratului. Totul este apoi centralizat şi supervizat de guvern, care decide după criterii inevitabil centraliste. Sistemul acesta e nedemocratic şi neeficient în acelaşi timp.

Încă din anul 2000 a fost semnalată, prin studii şi articole de presă, lipsa de eficacitate acestui sistem centralizat. S-a vorbit adesea, în ciuda opreliştilor oficiale, de necesitatea unei regionalizări reale. Asta ar însemna ca regiunile de dezvoltare să devină unităţi administrative cu personalitate juridică şi să aibă o conducere aleasă. Un fel de adunare legislativă locală, un consiliu regional care apoi să ia toate deciziile cu privire la programele economice finanţate de UE.

Acum înaintea alegerilor pentru Parlamentul European, PD a ridicat embargoul de pe acest subiect şi a propus reîmpărţirea administrativă a ţării. Ar fi nevoie însă în prealabil de modificarea Constituţiei.

PD pune totuşi problema cu mare prudenţă. În primul rînd condiţionează reîmpărţirea administrativă de ceea ce se va întîmpla în cadrul UE unde, prin noua formă de organizare, s-ar putea acorda Comitetului regiunilor mai multă putere. Or, în această eventualitate, ar fi de la sine înţeles că şi regiunile româneşti ar trebui să dobîndească mai multă putere, adică să aibă personalitate juridică, aşa cum au astăzi judeţele.

În fine chiar şi în acest caz, PD nu recomandă redefinirea teritorială a actualelor regiuni de dezvoltare. PLD şi grupul de studiu coordonat de Valeriu Stoica puseseră problema regionalizării în termeni asemănători, dar se pronunţaseră şi pentru o redefinire a regiunilor. Iar UDMR ceruse o redefinire din primul moment.

În orice caz, primul pas a fost făcut, subiectul a intrat pe agenda oficială a partidelor politice.