Pensii mărite de la 1 ianuarie 2008

Proiectul de majorarea a pensiilor a fost adoptat cu o majoritate largă şi fără nici o dezbatere. După vot, fostul ministru al muncii în guvernul Năstase, Marian Sîrbu, a mulţumit grupului PRM pentru «sprijinul discret şi de bun simţ», a mulţumit de asemenea UDMR care a susţinut anumite soluţii în dezbaterile din comisii, dar şi grupului liberal «care a trecut peste rezervele sale iniţiale». Deputatul PSD, Marian Sîrbu, a mulţumit personal şi primului ministru «care şi-a asumat proiectul prin declaraţii făcute în provincie cu 24 de ore înainte de votul final asupra acestui proiect».

În sfîrşit, alţi vorbitori au prezentat proiectul ca pe o victorie a parlamentarismului, ceea ce sugerează că deputaţii au căutat şi un fel de reabilitare după suspendarea Preşedintelui, dorind să arate că şi cei «322 de parlametari» sînt preocupaţi de problemele generale ale societăţii. Majorarea pensiilor a părut aşadar să fie, în subsidiar, nu doar o victorie a PSD, dar şi un argument pentru conservarea actualului sistem constituţional.

În fine din cuvintele reprezentanţilor PSD a reieşit totuşi că liberalii au cedat unor presiuni şi că am asistat la un compromis negociat. PNL şi PSD au convenit aşadar majorarea punctului de pensie la 37,5% din salariul mediu brut pe economie, de la 31%, cît este în prezent. Măsura se va aplica de la 1 ianuarie 2008. În proiectul iniţiat de PSD, majorarea era stabilită la 45% din salariul mediu brut. Totuşi aceast creştere a fost acceptată, dar pe seama altui guvern adică de la 1 ianuarie 2009. Fostul ministru al muncii, Marian Sîrbu a explicat că un pensionar care are acum 4 milioane pe lună, de la 1 ianuarie 2008 va avea 6 milioane de lei.

Astăzi nimeni nu a criticat legea aceasta în Parlament. PD, singurul partid care face opoziţie, propusese chiar propriile proiecte de majoarea a pensiilor ca să nu pară că se opune unor preocupări atît de populare.

Fostul ministru liberal al Finanţelor Sebastian Vlădescu şi-a luat în schimb libertatea de a spune deschis ce gîndeşte. "O majorare atît de abruptă se va resimţi destul de mult în buget, undeva peste 2 miliarde euro, aproximativ 2% din PIB, şi efortul va fi pe termen lung, iar pînă la urmă sumele vor fi luate de la investiţii. Se încearcă paleative pentru resursele necesare, chiar prin schimbarea filosofiei fiscale de pînă în prezent", a spus Vlădescu.

El a semnalat că o contribuţie mai mare din partea celor cu venituri ridicate ar contraveni filosofiei fiscale de pînă acum, cota unică fiind introdusă tocmai pentru a încuraja munca şi a scoate la suprafaţă salariile mari. Vlădescu a avertizat de asemenea că o creştere de asemenea amploare a pensiilor va provoca şi amplificarea revendicărilor pentru majorări de salarii care vor duce la creşterea inflaţiei.

Societeta Academică Română criticase la rîndul ei această măsură arătînd că cei care plătesc azi mai mult nu au nici o garanţie că mîine vor primi şi ei mai mult şi că sistemul românesc de pensii este asemănător unui joc piramidal de tip Caritas.

În orice caz, acest episod ale cărui consecinţe sociale şi economice rămîn nebuloase arată că guvernul Tăriceanu nu poate rămîne în funcţie fără să adopte măsuri sociale străine de opţiunile sale iniţiale. Tot azi Camera Deputaţilor a votat ca răsplată pentru atitudinea cooperantă a Guvernului legea prin care acesta poate emite ordonanţe pe durata vacanţei parlamentare.