Pensii private obligatorii

Această lege îl va obliga pe cetăţeanul român care nu a împlinit 35 de ani să participe la un fond de pensii administrat privat. O parte din contribuţia cuvenită fondului de pensii va merge la fondul de stat, iar altă parte la fondurile private. Între 35 şi 45 de ani participarea la aceste fonduri este facultativă, dar peste cîţiva ani sistemul se va generaliza de la sine.

Este o reformă cu consecinţe majore. În prezent sistemul de asigurări de pensii este subalimentat, iar pe termen lung el este ameninţat cu colapsul. Un cetăţean activ contribuie astăzi pentru doi pensionari, dar ţinînd seama de evoluţia demografică şi de emigrarea accelerată a forţei de muncă raportul ar putea deveni şi mai nefavorabil. Prognozele sociale au lansat încă mai demult serioase avertismente la adresa adminstraţiei din România. Reforma aceasta se impunea, de aceea, cu maximă urgenţă.

Încă din 1998 subiectul intrase pe agenda Guvernului. Ministrul Muncii Alexandru Athanasiu pleca cu o mare delegaţie în Chile să vadă cu ochii lui succesul spectaculos al sistemului de pensii private iniţiat acolo şi care a fost apoi aplicat cu rezultate bune şi în alte ţări. La Bucureşti marile bănci occidentale, care primiseră un aviz de principiu de la Banca Centrală, începuseră deja să facă pregătiri alerte pentru a intra în competiţie. Cu toate acestea proiectul, după o sumară dezbatere publică a fost abandonat. Opoziţia de stînga a contestat cu vehemenţă valoarea proiectului invocînd riscurile sociale. Încurajate, sindicatele au constituit la rîndul lor un veritabil front de rezistenţă, propunînd ca formulă de compromis să preia ele administrarea fondurile de pensii. Ulterior împrejurările au fost şi mai neprielnice. FNI s-a prăbuşit cu zgomot, iar subiectul fondurilor private devenise greu de abordat.

Guvernul actual a fost însă nevoit să revină asupra proiectului. Constrîngerea a fost dublă. Pe de o parte realitatea dură a economiei, iar pe de alta condiţiile Uniunii Europene care au avertizat că fără o reformă a sistemului de pensii, România nu poate prezenta garanţii privind limitarea deficitelor bugetare. Fondurile private de pensii vor prelua asupra lor o parte însemnată din sarcina statului. Mai mult decît atît statul va avea de unde să se împrumute atunci cînd se va găsi în dificultate. Dar autorităţile continuă să supravegheze activitatea acestor fonduri. Va fi constituit un Consiliu de supraveghere, iar administratorii pensiilor vor fi obligaţi să constituie fonduri de rezervă. În plus, investirea banilor va urma reguli precise de prudenţă în aşa fel încît să fie evitat riscul ca prin tranzacţii lipsite de noroc, participanţii să rămînă fără pensie. Totuşi noul sistem aduce cu sine o bună doză de imprevizibil şi va diferenţia pensiile în funcţie de abilitatea administratorilor.