Pericol extremist

De perspectivele acestui scrutin se ocupă şi ziarul conservator Die Welt, care crede că social-democraţii îşi vor continua alianţa guvernamentală cu Uniunea Creştin-Democrată şi vor refuza să-i primească în executiv pe comunişti.

Aceasta, deşi Partidul Stângii, cum se numeşte fosta formaţiune guvernamentală din Germania răsăriteană, şi-a adjudecat 18 la sută din voturi.

Fiindcă, după cum notează cotidianul berlinez, postcomuniştii au respins demersurile de consolidare bugetară prin includerea în constituţie a unei limite a datoriilor, adoptate de premierul landului.

Tot la dreapta spectrului politic, Frankfurter Allgemeine Zeitung speră de asemenea ca liderul social-democrat Erwin Sellering, marele câştigător al alegerilor regionale, să opteze pentru continuitate şi să-i prefere pe creştin-democraţi extremei stângi.

Süddeutsche Zeitung regretă intrarea în parlamentul regional a extremiştilor de dreapta şi deplânge anemia unei societăţi civile est-germane incapabile să promoveze valori liberale şi să oprească ascensiunea grupărilor radicale. „Ceva este profund în neregulă cu o astfel de societate”, conchide ziarul bavarez.

Site-ul bisericii evanghelice din Germania se ocupă de comunitatea evreiască din România şi publică două interviuri cu şeful federaţiei comunităţilor evreieşti, Vainer, precum şi cu tânărul şef al comunităţii evreieşti din Bucureşti, Şimşenson.

Potrivit autorului acestor interviuri, Igal Avidan, comunitatea evreiască din România, „a treia ca mărime după Shoa”, în speţă după Holocaust, „luptă azi să supravieţuiască” şi o face eficient, graţie unor idei proaspete. „Comunităţile evreieşti din România se deschid celor tineri”, inclusiv celor din familii mixte, şi „promovează proiecte educaţionale”, aflăm din acelaşi site. 

Spaţii ample se mai consacră în presă jenantei cooperări dintre serviciile secrete occidentale, în special americane, şi torţionarii libieni ai lui Gaddafi.

Pe de altă parte, nu puţini analişti se opresc asupra demonstraţiilor în masă ale stângii israeliene precum şi asupra „epocii glaciale”, după cum o numeşte ziarul taz, care s-a instalat în relaţiile dintre Ankara şi Ierusalim, după ce Turcia „a hotărât practic să întrerupă relaţiile diplomatice cu Israelul”.

Statul evreu refuzase anterior să-şi ceară scuze pentru incidentele sângeroase care au însoţit tentativa israeliană de a împiedica nava turcească Mavi Marmara să spargă blocada impusă Fâşiei Gaza, de când la cârma acestui teritoriu a trecut organizaţia palestiniană terorist-islamistă Hamas.

Autor: Petre M. Iancu

Redactor: Ovidiu Suciu